Evaluarea pe domenii de dezvoltare

De ce se evaluează pe domenii

Cum se înțelege definiția, termen cu termen:

• estimare cantitativă și calitativă — evaluarea dă atât rezultate măsurate (vârstă mintală, vârstă motrică, scoruri), cât și descrierea felului în care copilul lucrează;
• capacitatea de învățare — ce poate învăța copilul și de cât ajutor are nevoie pentru aceasta;
• disponibilitățile imediate pentru dezvoltare — sarcinile pe care copilul le rezolvă acum cu ajutor și pe care le poate rezolva în curând singur; de la ele pornește intervenția.

Dezvoltarea copilului cu dizabilitate este heterocronă:

• palierele ei nu avansează în același ritm;
• aceeași deficiență lasă unele domenii mai bine păstrate și pe altele mult întârziate.

De aceea evaluarea psihopedagogică nu se mulțumește cu un scor global, ci privește fiecare domeniu al dezvoltării în parte și stabilește, pentru fiecare:

• nivelul actual, adică ceea ce copilul face singur;
• zona proximei dezvoltări, adică ceea ce face cu ajutor.

Numai așa rezultatul evaluării poate deveni reper pentru intervenție:

• obiectivele programului de intervenție personalizat se aleg din nivelul următor celui atins pe fiecare domeniu;
• elementele mai bine păstrate devin punctele de plecare ale compensării.

Domeniile evaluate

Evaluarea psihopedagogică urmărește cinci domenii de dezvoltare:

• cognitiv;
• psihomotric;
• al limbajului;
• socio-emoțional;
• al comportamentului adaptativ.

Inventarul de dezvoltare Battelle, folosit pentru copiii de la naștere la opt ani:

• are cinci domenii, fiecare cu subdomenii: cognitiv, motor, comunicare, social și comportament adaptativ;
• informațiile se obțin prin testare directă, prin observație și prin interviu.

Domeniile se suprapun în parte, fiindcă dezvoltarea este unitară. În Ghidul Portage, de exemplu, abilitățile de limbaj presupun abilități cognitive și comportamente motorii, iar abilitățile de autoservire presupun abilități motorii și comportamente sociale. Ceea ce contează este ca niciun domeniu să nu rămână neevaluat.

Domeniul cognitiv

Cum se înțelege, termen cu termen:

• teste de eficiență — probe care arată cât de bine funcționează un proces psihic: cât timp își menține copilul atenția, câte elemente reține, ce operații ale gândirii folosește;
• teste analitice și calitative ale inteligenței — probe care nu dau numai un rezultat global, ci arată și felul în care copilul rezolvă sarcina;
• teste verbale și de performanță — primele cer răspunsuri prin cuvinte, celelalte cer acțiuni cu material (cuburi, imagini, figuri de completat).

Se evaluează:

• procesele senzorial-perceptive: discriminarea vizuală și auditivă, coordonarea vizuo-motorie, constanța percepției, percepția formă-fond, poziția în spațiu și relațiile spațiale;
• atenția: concentrarea, stabilitatea, volumul, distributivitatea;
• memoria: mecanică și logică, de scurtă și de lungă durată, fidelitatea reproducerii;
• gândirea: operațiile de analiză, sinteză, comparare, clasificare, seriere, generalizare; nivelul concret sau abstract al operațiilor; înțelegerea noțiunilor de bază; rezolvarea de probleme;
• capacitatea de învățare: ce poate face copilul singur și ce poate face cu ajutor, ritmul în care își îmbunătățește performanța când primește sprijin.

Instrumentele sunt:

• observația în activitate;
• probele de sortare, de clasificare și de seriere cu material concret;
• probele operatorii piagetiene;
• testele de dezvoltare intelectuală: Binet-Simon, Stanford-Binet, scalele Wechsler, matricele progresive Raven, cuburile Kohs, scala Columbia pentru copiii cu dizabilități motorii;
• probele perceptive: testul de percepție vizuală Frostig, Bender-Santucci;
• la copilul mic, scalele de dezvoltare: Gesell, Brunet-Lézine, Bayley.

Nivelul intelectual se exprimă în vârstă mintală și în coeficient de inteligență. La copiii cu deficiențe, proba se alege după tipul deficienței:

• la copiii cu deficiență de auz se folosesc probe nonverbale;
• la copiii cu dizabilități motrice-cerebrale se folosește scala Columbia, care solicită o activitate motorie restrânsă.

Rezultatele orientează terapia cognitivă:

• educația senzorială, formarea abilităților perceptive, conceptele logico-matematice și exercițiile senzorio-motorii se aleg din nivelul următor celui atins;
• forma exercițiilor se schimbă după nivelul copilului în fiecare domeniu: un copil poate fi la un nivel scăzut la discriminarea auditivă și la un nivel bun la cea vizuală.

Domeniul psihomotric

Se evaluează:

• motricitatea generală: mersul, alergarea, săritura, echilibrul static și dinamic, coordonarea dinamică generală;
• motricitatea fină: apucarea, manipularea, coordonarea mâinilor, coordonarea oculo-manuală implicată în tăiat, colorat, scris;
• schema corporală și lateralitatea: cunoașterea și denumirea părților corpului, dominanța mâinii, a piciorului și a ochiului;
• orientarea și structurarea spațială (stânga-dreapta, sus-jos, poziția obiectelor) și temporală (succesiune, durată, ritm);
• rapiditatea, precizia și controlul mișcărilor, sincineziile.

Cum se înțelege, termen cu termen: