Teme de specialitate · 6.1
Politica de produs. Conținut
Mixul de marketing în turism, definiția și conținutul politicii de produs, produsul turistic și elementele lui componente, nivelurile produsului, caracteristicile produselor turistice și categoriile de produse pentru care marketingul se aplică diferit, cu produsele de tip „eveniment”.
O întreprindere de turism vinde sejururi, circuite, excursii, camere de hotel, mese la restaurant. Pentru ca turiștii să le cumpere, ea hotărăște:
- ce produse oferă;
- la ce preț le vinde;
- prin ce canale le vinde;
- cum le face cunoscute.
Aceste patru componente formează mixul de marketing: produsul, prețul, distribuția și promovarea. Prima dintre ele este produsul turistic, adică ceea ce primește turistul în schimbul banilor plătiți.
Funcțiunea de marketing a întreprinderii este prezentată în lecția „Organizarea structurală și procesuală”.
Mixul de marketing în turism
Pentru a-și atinge obiectivele pe o piață, întreprinderea de turism combină mai multe instrumente de marketing. Combinația aleasă se numește mixul de marketing (marketing-mix).
Clasificarea cea mai folosită are patru instrumente, numite după inițialele lor din limba engleză cei patru P (Product, Price, Place, Promotion):
| Componenta mixului | Politica | Ce hotărăște întreprinderea |
|---|---|---|
| produsul (Product) | politica de produs | ce produse și servicii oferă și cum sunt alcătuite |
| prețul (Price) | politica de preț | cât costă produsele și cum se schimbă tarifele |
| distribuția sau plasamentul (Place) | politica de distribuție | prin ce canale ajung produsele la turist |
| promovarea (Promotion) | politica de promovare | cum află turiștii de produse |
În turism, cele patru instrumente nu sunt întotdeauna suficiente, pentru că serviciile se produc în prezența turistului. De aceea, unii specialiști adaugă încă trei variabile:
- participarea și oamenii (people): personalul care servește turistul și ceilalți turiști;
- evidența fizică a mediului (physical evidence): clădirile, amenajările, ambianța;
- procesarea serviciilor: modul în care se desfășoară prestația.
Politica de produs
Politica de produs este prima componentă a mixului de marketing. Celelalte trei politici pornesc de la ea: prețul, distribuția și promovarea se stabilesc pentru un produs anume.
Politica de produs cuprinde următoarele activități:
| Activitatea | În ce constă |
|---|---|
| cercetarea produsului turistic | se studiază cum este primit produsul de turiști, ce cer turiștii și ce oferă concurenții |
| modelarea produselor | se alcătuiesc produsele: se aleg destinația, serviciile și prestatorii |
| asigurarea legală a produsului | produsul respectă legislația: licența agenției, clasificarea unităților, contractele cu turiștii |
| inovația | se creează produse noi sau se schimbă cele existente |
| atitudinea față de produsele vechi | se hotărăște dacă un produs se păstrează, se modifică sau se scoate din ofertă |
Modul în care întreprinderea își alege produsele în raport cu piața și cu concurența se numește strategie de produs. Strategiile de produs sunt prezentate în lecția următoare.
Produsul turistic
Obiectul politicii de produs este produsul turistic.
Ambele definiții arată că produsul turistic are două părți:
- elementele de atractivitate: resursele naturale și antropice ale zonei, care îl fac pe turist să călătorească;
- serviciile: transportul, cazarea, alimentația, agrementul, tratamentul, prin care resursele devin accesibile turistului.
O resursă fără servicii nu este un produs turistic. O peșteră spectaculoasă la care nu duce niciun drum și lângă care nu există unde dormi nu poate fi vândută turiștilor.
Elementele componente ale produsului turistic
Pe scurt, componentele și rolurile lor sunt:
| Componenta | Exemple | Rolul în produsul turistic |
|---|---|---|
| resursele turistice naturale | relieful, clima, apele, flora, fauna | atrag turistul; sunt motivul călătoriei |
| resursele turistice antropice | monumente, muzee, festivaluri, tradiții | atrag turistul; sunt motivul călătoriei |
| infrastructura | drumuri, aeroporturi, rețele de apă și energie, bănci, spitale | asigură accesul în zonă și confortul |
| baza materială specifică turismului | hoteluri, restaurante, telecabine, baze de tratament | pune în valoare resursele |
| forța de muncă | recepționeri, ghizi, bucătari, animatori | produce serviciile, împreună cu baza materială |
| resursele instituționale | regimul vizelor, reglementările valutare, protecția turistului | stimulează sau frânează turismul |
Produsul turistic are, așadar, șase elemente componente:
- resursele turistice naturale;
- resursele turistice antropice;
- infrastructura;
- baza materială specifică turismului;
- forța de muncă;
- resursele instituționale.
Elementele care contribuie la crearea produsului turistic se mai grupează și în următoarele cinci categorii:
- elementele constitutive de bază: patrimoniul turistic, adică factorii naturali (așezarea, clima, relieful, peisajul) și factorul uman (limba, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, istoria, arta);
- infrastructura specific turistică: transporturile turistice, unitățile de cazare, de alimentație, de agrement și de tratament;
- infrastructura generală a țării sau a zonei: dezvoltarea economică, așezările, alimentarea cu energie și apă, canalizarea, comerțul;
- cadrul general al pregătirii personalului: recrutarea, pregătirea, perfecționarea și stimularea personalului, controlul calității serviciilor;
- cadrul instituțional: acordurile internaționale, regimul vizelor, al pașapoartelor, vamal și valutar, protecția mediului și a turistului.
În această grupare, fiecare element are un rol în produs:
- patrimoniul turistic este factorul fundamental: el atrage turiștii în zonă;
- infrastructura turistică și personalul sunt factorul decisiv: fără ele, patrimoniul nu poate fi valorificat;
- infrastructura generală și cadrul instituțional sunt factorul permisiv: ele condiționează și sprijină dezvoltarea turismului.
Există și produse care nu se bazează pe patrimoniu: călătoriile de afaceri, turismul de congrese, o parte din turismul de tratament. La ele, factorul fundamental este infrastructura generală.
Componentele corporale și acorporale
În marketing, elementele produsului turistic se mai împart în două grupe:
- componentele corporale: elementele materiale, adică echipamentul turistic: clădirile hotelurilor și ale restaurantelor, mijloacele de transport, instalațiile de agrement și de tratament;
- componentele acorporale: serviciile pe care ofertantul le pune la dispoziția turistului și elementele psihologice pe care turistul le caută în călătorie.
Componentele acorporale sunt de două feluri:
- serviciile: transportul, cazarea, alimentația, tratamentul, serviciile pentru sporturi și hobby-uri, telecomunicațiile;
- elementele psihologice: ambianța, animația, confortul, luxul, apartenența la o anumită clasă socială, exotismul, aventura.
Turistul nu cumpără avionul sau hotelul, ci zborul și cazarea. Componentele corporale sunt necesare, dar ele devin produs turistic numai prin serviciile care le folosesc. De aceea, în produsul turistic serviciile au cea mai mare pondere. Serviciile și elementele psihologice, combinate, formează pachetul de prestații pe care întreprinderea îl oferă pieței.
Partea acorporală nu poate fi văzută înainte de cumpărare. Turistul alege produsul după imaginea pe care și-o formează din informațiile primite și din călătoriile făcute anterior. Întreprinderea își sprijină oferta pe elemente pe care turistul le poate verifica: fotografii ale hotelului și ale camerelor, numele cunoscut al firmei, un preț potrivit cu imaginea produsului. Imaginea produsului este prezentată și în lecția „Strategii de produs”.
Nivelurile produsului turistic
Turistul nu cumpără o cameră de hotel sau un loc în autocar. El cumpără odihna, distracția, cunoașterea unor locuri noi, adică avantajele pe care le are în urma călătoriei. De aceea, produsul turistic total se împarte pe mai multe niveluri:
| Nivelul | Ce cuprinde | Exemplu pentru un hotel de pe litoral |
|---|---|---|
| produsul de bază (avantajul fundamental) | avantajul pe care îl cumpără de fapt turistul: odihna, relaxarea, distracția, experiența | odihna la mare |
| produsele auxiliare | bunurile și serviciile fără de care avantajul de bază nu se poate obține | camera cu pat, baie, prosoape; masa |
| produsele suplimentare | servicii adăugate pentru a crește valoarea produsului și a-l deosebi de oferta concurenților | centrul de înfrumusețare, sala de fitness |
| produsul dezvoltat | modul în care turistul primește produsul: accesibilitatea, ambianța, relația cu personalul și cu ceilalți turiști, participarea turistului | primirea la recepție, liniștea din hotel, programul piscinei potrivit oaspeților |
Un serviciu poate fi auxiliar pentru un turist și suplimentar pentru altul. Restaurantul hotelului este produs auxiliar pentru turistul cu pensiune completă și produs suplimentar pentru turistul care a plătit numai cazarea.
Pentru că turistul cumpără avantajele, promovarea produsului pune accent pe ce obține turistul (odihnă, relaxare, aventură), nu pe dotări.
Caracteristicile produselor turistice
Din aceste caracteristici rezultă câteva consecințe pentru politica de produs:
- produsul turistic nu poate fi încercat înainte de cumpărare, deci turistul îl alege după imaginea pe care și-o formează din informațiile primite;
- pentru că serviciile depind de persoana prestatorului, calitatea produsului depinde de pregătirea personalului;
- elementele se pot combina și înlocui între ele, așa că din aceleași resurse se pot face multe produse diferite;
- oferta nu poate crește repede când crește cererea: numărul de camere al unui hotel nu se poate mări de la o zi la alta.
Caracteristicile serviciilor turistice, din care decurg aceste trăsături, sunt prezentate în lecția „Definirea, clasificarea și caracteristicile serviciilor turistice”.
Tipologia produselor turistice
Produsele turistice sunt foarte diferite între ele. Se deosebesc cinci categorii pentru care marketingul se aplică diferit:
| Categoria | Ce este | Cine îl organizează și îl promovează |
|---|---|---|
| produsul unei entități geografice | un continent, o țară, o regiune, un oraș, prezentat ca produs turistic | oficiile de turism naționale și regionale, companiile aeriene naționale, camerele de comerț, asociațiile profesionale |
| produsele forfetare | produse complet integrate (cazare, masă, transport, agrement), cumpărate ca produs finit, la un preț determinat | tour-operatorii și companiile de transport |
| produsul de tip stațiune | centrul de sejur: stațiunea balneară, montană, de litoral | unitățile din stațiune, care se promovează adesea împreună |
| produsul de tip eveniment | un eveniment sportiv, cultural sau recreativ | organisme particulare, organisme publice sau asociații fără scop lucrativ |
| produsele particulare | produse legate de o activitate: sporturi, cursuri, congrese | firme specializate, pentru segmente restrânse de turiști |
Produsul forfetar este cel mai integrat produs turistic. Produsul unei entități geografice este cel mai larg și cel mai greu de coordonat, pentru că la el participă foarte multe întreprinderi, fără o conducere comună.
Produsele turistice de tip „eveniment”
Produsele de tip eveniment sunt competițiile sportive, festivalurile, concertele, carnavalurile și alte manifestări care atrag turiști. Ele au următoarele trăsături:
- au o viață scurtă: cele mai multe durează, în fiecare an, de la câteva zile la cel mult o lună;
- au un risc mare, pentru că se desfășoară într-o perioadă scurtă și au mulți concurenți;
- cer o perioadă lungă de organizare și o promovare costisitoare, dar aduc venituri numai în perioada scurtă a evenimentului;
- se repetă în fiecare an, iar dacă atractivitatea lor scade, se modifică greu;
- pot intra într-un produs forfetar, dar cei mai mulți turiști le cumpără separat (de exemplu, numai biletul de intrare).
Produsele oferite de o agenție de turism
Sejururile și circuitele sunt prezentate în lecția „Tipuri de agenții de turism”.
Gama de produse și servicii
O agenție de turism nu vinde un singur produs. Ea are în ofertă sejururi, circuite, excursii, bilete, fiecare în mai multe variante. Toate acestea, luate împreună, formează gama ei de produse.
Gama are mai multe niveluri:
- linia de produse: produse înrudite, care satisfac aceeași nevoie, se vând acelorași turiști, prin aceleași canale sau la prețuri apropiate (de exemplu, sejururile la munte);
- produsul (articolul): o unitate distinctă dintr-o linie, care se deosebește prin destinație, durată, confort sau preț (de exemplu, sejurul de 7 nopți la Predeal, la un hotel de 3 stele).
Dimensiunile gamei
| Dimensiunea | Ce arată |
|---|---|
| lărgimea | numărul liniilor de produse pe care le oferă întreprinderea |
| lungimea | numărul total de produse din toate liniile |
| profunzimea | numărul variantelor în care se oferă fiecare produs dintr-o linie |
| omogenitatea | cât de legate sunt liniile între ele: dacă se vând acelorași turiști, se realizează cu aceiași prestatori sau prin aceleași canale |
Dinamica gamei
Gama nu rămâne aceeași de la un an la altul. Întreprinderea o schimbă după cererea turiștilor, după ce oferă concurenții și după cum evoluează pe piață fiecare produs. Schimbările pot fi:
- extinderea gamei: se adaugă produse sau linii noi;
- adăugarea de caracteristici noi produselor existente;
- întinerirea liniei de produse: produsele vechi sunt înlocuite cu variante noi;
- îmbunătățirea calității produselor;
- achiziția unei game de produse de la o altă întreprindere;
- raționalizarea gamei: se renunță la produsele care nu se mai vând sau nu aduc profit.
Alegerea produselor pe care întreprinderea le oferă pe una sau pe mai multe piețe și ciclul de viață al produselor sunt prezentate în lecția „Strategii de produs”.
Apariții la examen
| Examen | Varianta | Subiectul | Tema |
|---|---|---|---|
| Titularizare 2011 | 2 | I.2.a | definiția politicii de produs |
| Titularizare 2016 | 1 | II (eseu) | alte două componente ale mixului de marketing (în afară de produs și preț); caracterizarea a cinci elemente componente ale produsului turistic; produsele turistice de tip „eveniment” |
| Titularizare 2017 | 3 | II.a (eseu) | cele patru componente ale mixului de marketing |
| Titularizare 2021 | 2 | I.1.a | definiția politicii de produs |
| Titularizare 2024 | 3 | II.a–c (eseu) | definiția politicii de produs; cele șase elemente componente ale produsului turistic; două categorii de produse turistice pentru care marketingul se aplică diferit |
| Titularizare 2024 | 3 | III (proiectare didactică) | secvența din curriculum: produsul în optica de marketing (componente corporale, componente acorporale, comunicații cu privire la produs, imaginea produsului); gama de produse și servicii |
La Definitivat, tema nu s-a dat între 2018 și 2026.
Flashcarduri
Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.
- produsul (politica de produs);
- prețul (politica de preț);
- distribuția sau plasamentul (politica de distribuție);
- promovarea (politica de promovare).
- participarea și oamenii (personalul);
- evidența fizică a mediului (ambianța);
- procesarea serviciilor.
Conduita pe care o adoptă întreprinderea de turism față de dimensiunile, structura și evoluția produselor și serviciilor pe care le oferă, în raport cu cerințele pieței și cu ce oferă concurenții.
- cercetarea produsului turistic;
- modelarea (conceperea) produselor;
- asigurarea legală a produsului;
- inovația;
- atitudinea față de produsele vechi.
O combinație în variante multiple a elementelor de atractivitate (resurse turistice naturale și antropice) pe care le oferă o zonă și a serviciilor specifice și nespecifice; în sens restrâns, totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turiștilor de una sau mai multe întreprinderi turistice.
Rezultatul asocierilor, interdependențelor dintre atractivitatea unei zone (resurse) și facilitățile (serviciile) oferite cumpărătorului.
- resursele turistice: naturale și antropice;
- infrastructura;
- baza materială specifică turismului;
- forța de muncă;
- resursele instituționale.
- resursele turistice: atractivitatea, motivația călătoriei;
- infrastructura: accesul în zonă și confortul vieții moderne;
- baza materială specifică: punerea în valoare a resurselor;
- forța de muncă: produce serviciile împreună cu baza materială;
- resursele instituționale: stimulează sau frânează dezvoltarea turismului.
- produsul de bază: avantajul pe care îl cumpără turistul;
- produsele auxiliare: fără ele avantajul nu se poate obține;
- produsele suplimentare: adaugă valoare și diferențiază oferta;
- produsul dezvoltat: modul în care turistul primește produsul.
- sunt eterogene;
- sunt complexe;
- sunt nestocabile;
- se produc pe măsură ce se manifestă consumul;
- au caracter sezonier.
- entitățile geografice;
- produsele forfetare;
- produsele de tip stațiune;
- evenimentele;
- produsele particulare.
- sunt evenimente sportive, culturale sau recreative;
- durează de la câteva zile la cel mult o lună pe an;
- au risc mare: perioadă scurtă și concurență puternică;
- cer o organizare lungă și o promovare costisitoare;
- se repetă anual și se adaptează greu.
- corporale: elementele materiale, echipamentul turistic (clădirile, mijloacele de transport, instalațiile);
- acorporale: serviciile puse la dispoziția turistului;
- acorporale: elementele psihologice (ambianța, animația, confortul, luxul, exotismul, aventura).
- lărgimea: numărul liniilor de produse;
- lungimea: numărul total de produse din gamă;
- profunzimea: numărul variantelor fiecărui produs dintr-o linie;
- omogenitatea: cât de legate sunt liniile între ele, în consum, producție sau distribuție.
- extinderea gamei;
- raționalizarea gamei;
- întinerirea liniei de produse;
- adăugarea de caracteristici noi produselor;
- îmbunătățirea calității produselor;
- cumpărarea unei game de produse de la altă întreprindere.
Ai parcurs toate flashcardurile.
- Știu: 0
- De repetat: 0
Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.
Hartă mentală
Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.
-
lărgime, lungime, profunzime, omogenitate
Numărul liniilor, numărul produselor, numărul variantelor și legătura dintre linii.
-
dinamica gamei
Gama se extinde, se înnoiește sau se restrânge, după cererea turiștilor.
-
cinci categorii
Entitățile geografice, produsele forfetare, stațiunile, evenimentele și produsele particulare.
-
produsele agenției
Circuite, sejururi, croaziere, produse tematice.
-
eterogene, complexe, nestocabile, sezoniere
Produsele turistice se deosebesc de bunurile materiale prin aceste trăsături.
-
de bază, auxiliar, suplimentar, dezvoltat
De la avantajul pe care îl cumpără turistul până la modul în care îl primește.
Politica de produs
Conduita întreprinderii de turism față de dimensiunile, structura și evoluția produselor sale, în raport cu piața și cu concurența.
- prima componentă a mixului de marketing;
- are ca obiect produsul turistic.
-
produs, preț, distribuție, promovare
Cele patru instrumente (cei patru P) pe care întreprinderea le combină pentru a-și atinge obiectivele pe o piață-țintă.
-
încă trei variabile în turism
Oamenii, evidența fizică a mediului și procesarea serviciilor.
-
cinci activități
Cercetarea, modelarea, asigurarea legală, inovația și atitudinea față de produsele vechi.
-
atractivitate + servicii
Combinația dintre resursele unei zone și serviciile care le pun în valoare.
-
resurse, infrastructură, bază materială
Resursele atrag turistul, infrastructura asigură accesul, baza materială specifică le pune în valoare.
-
forța de muncă, resursele instituționale
Personalul produce serviciile; cadrul instituțional stimulează sau frânează turismul.
Test grilă
Bifează un răspuns la fiecare întrebare, apoi apasă „Vezi nota”. Răspunsurile corecte se arată după corectare.
Materialul acesta se citește pe educamp.ro și nu se tipărește.
Surse (2)
- Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, capitolul 4
- Minciu, R., „Economia turismului”, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005, capitolul 9