Teme de specialitate · 6.9
Structura publicității
Formele publicității după obiect, după emițător, după aria geografică și după efecte, mijloacele publicitare folosite în turism, publicitatea prin mass-media, publicitatea exterioară, publicitatea directă și publicitatea gratuită, cu avantajele și dezavantajele fiecărui suport.
Turistul află despre o stațiune sau despre un hotel din pliante și cataloage, din presă, de la radio și televiziune, de pe internet, de la târgurile de turism. Unele mesaje prezintă un singur hotel, altele o stațiune întreagă sau o țară. Publicitatea turistică are, așadar, mai multe forme și folosește mijloace diferite.
Formele publicității după diferite criterii
Formele publicității se deosebesc după mai multe criterii:
- obiectul publicității;
- obiectivele urmărite prin campanie;
- aria geografică vizată;
- publicul-țintă;
- tipul mesajului;
- emițătorul, adică cine face publicitatea;
- efectele urmărite.
| Criteriul | Formele publicității |
|---|---|
| obiectul publicității | publicitatea de produs: prezintă un produs turistic anume (un sejur, un circuit); publicitatea de marcă: face cunoscută marca sub care se vând produsele; publicitatea de firmă: face cunoscută întreprinderea și imaginea ei |
| emițătorul | publicitatea făcută de firma prestatoare; de firma distribuitoare (agenția, tour-operatorul); de stat (pentru turismul unei țări sau regiuni) |
| aria geografică | locală, regională, națională, internațională |
| efectele urmărite | cu efect imediat (vânzarea unui produs acum); de perspectivă (imaginea pe termen lung) |
Mijloacele publicitare folosite în turism
La târgurile de turism se prezintă hărți, filme, broșuri, pliante și informații de la prestatori. Tot acolo se pot organiza săptămâni românești, expoziții gastronomice, spectacole folclorice, conferințe de presă și întâlniri cu clienții. Cadourile publicitare sunt obiecte mărunte, de uz general sau personal: calendare, agende, sacoșe, tricouri cu emblema firmei.
După mijlocul folosit, publicitatea are patru forme principale:
- publicitatea prin mass-media: ziare, reviste, radio, televiziune, cinematograf, internet;
- publicitatea exterioară: panouri, afișe, reclame luminoase, reclame pe vehicule;
- publicitatea directă: poștă, telefon, e-mail, tipărituri puse în cutiile poștale;
- publicitatea gratuită: articole, reportaje și știri despre firmă sau destinație, pentru care firma nu plătește spațiul.
Publicitatea prin mass-media
| Suportul | Avantaje | Dezavantaje |
|---|---|---|
| ziarele | ajung la mulți oameni dintr-o zonă mare; anunțul apare repede; cost redus; turiștii răspund repede | o parte din cititori nu sunt interesați; imaginile sunt de calitate slabă; anunțul se pierde printre multe altele |
| revistele | sunt citite de mai multe ori și de mai mulți oameni; revistele de specialitate ajung la cei interesați; imagini color de calitate | cost mai mare; anunțul se comandă cu săptămâni sau luni înainte; multe reclame într-o revistă |
| radioul | mesajul se transmite foarte repede; arie largă; cost scăzut; mesajele se schimbă ușor; emisiunile se adresează unor ascultători anume | mesajul se aude numai în momentul transmiterii; ascultătorii fac și alte lucruri; mesajul trebuie să fie scurt |
| televiziunea | îmbină textul, sunetul și imaginea; audiență mare; mesajul ajunge acasă la telespectator | cel mai mare cost dintre mijloacele de masă; mesaje foarte scurte, care trebuie repetate; reclama se pierde printre multe altele |
| cinematograful | filmele turistice îl duc pe spectator în locul prezentat; filmul se poate difuza de mai multe ori | cel mai costisitor mijloc; se adresează unui public restrâns |
| internetul | ajunge direct acasă la turist; imagini, sunet, efecte; firma apare în căutările despre destinație | unii clienți nu au încredere să cumpere pe internet |
Mărimea unui anunț în ziar sau revistă depinde de buget: un hotel mic publică anunțuri mici, la mica publicitate, iar o stațiune sau un hotel mare poate cumpăra o pagină întreagă. Cu cât anunțul este mai mare, cu atât se repetă mai rar. Suportul se alege după tipul produsului: revistele de lux pentru hotelurile de lux, presa cotidiană pentru publicul larg, revistele de specialitate pentru produsele vândute prin agenții.
Publicitatea exterioară, directă și gratuită
Publicitatea exterioară folosește:
- panourile publicitare, de dimensiuni mari (de exemplu 3 × 4 m sau 4 × 8 m), puse pe drumurile circulate, la intrarea în orașe, în aeroporturi, gări, stații de metrou; le văd și localnicii, și cei aflați în trecere;
- afișele din oraș, din mijloacele de transport în comun și de pe marginea drumurilor;
- reclamele luminoase, în orașele mari;
- reclamele pe vehicule, care duc mesajul în multe locuri, dar sunt văzute pentru scurt timp.
Publicitatea directă leagă direct firma de turism de clienți, prin poștă, telefon sau e-mail. Mesajul este adaptat fiecărui client, iar comunicarea se face în ambele sensuri: clientul poate răspunde și cumpăra pe loc. Costă mai mult decât celelalte forme, de aceea se folosește pentru clienții importanți și pentru intermediari.
Publicitatea gratuită constă în articolele și reportajele în care presa prezintă firma sau destinația, fără ca firma să plătească spațiul. Ea ține de relațiile cu presa.
Pe lângă acestea, firmele folosesc specialitățile de reclamă: obiecte pe care se tipăresc numele, adresa și telefonul firmei (pixuri, calendare, brelocuri, șepci, tricouri, agende).
Apariții la examen
| Examen | Varianta | Subiectul | Tema |
|---|---|---|---|
| Titularizare 2016 | 1 | I.3.b | structura publicității |
| Titularizare 2017 | 3 | II.d (eseu) | structura publicității |
| Titularizare 2019 | 3 | II.c (eseu) | structura publicității, în funcție de obiectul său |
La Definitivat, tema nu s-a dat între 2018 și 2026.
Flashcarduri
Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.
- publicitatea de produs: prezintă un produs turistic anume;
- publicitatea de marcă: face cunoscută marca sub care se vând produsele;
- publicitatea de firmă: face cunoscută întreprinderea însăși și imaginea ei.
- obiectul publicității;
- obiectivele urmărite;
- aria geografică;
- publicul-țintă;
- tipul mesajului;
- emițătorul (cine face publicitatea);
- efectele urmărite (imediate sau de perspectivă).
- publicitatea prin mass-media;
- publicitatea exterioară;
- publicitatea directă;
- publicitatea gratuită.
- forma scrisă: prospecte, pliante, broșuri, cataloage, ghiduri, hărți, afișe, presă;
- cinematograful;
- radioul;
- televiziunea;
- târgurile și expozițiile;
- cadourile publicitare.
- avantaje: îmbină textul, sunetul și imaginea; audiență mare; mesajul ajunge acasă la telespectator;
- dezavantaje: cel mai mare cost; mesaje foarte scurte, care trebuie repetate; se pierde printre multe alte reclame.
Publicitatea care leagă direct firma de turism de clienți, prin poștă, telefon sau e-mail; mesajul este adaptat fiecărui client, iar comunicarea se face în ambele sensuri.
Ai parcurs toate flashcardurile.
- Știu: 0
- De repetat: 0
Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.
Hartă mentală
Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.
-
panouri, poștă, articole de presă
Afișe și panouri pe drumuri; mesaje personale; informații publicate fără plată.
-
ziare, reviste, radio, televiziune, cinema
Fiecare suport are avantaje și dezavantaje proprii.
Structura publicității
Formele pe care le ia publicitatea, după obiect, emițător, arie, efecte și mijlocul folosit.
- după obiect: produs, marcă, firmă;
- după mijloc: mass-media, exterioară, directă, gratuită.
-
obiect, emițător, arie, efecte
Publicitatea de produs, de marcă sau de firmă; locală până la internațională; cu efect imediat sau de perspectivă.
-
scris, cinema, radio, TV, târguri, cadouri
Forma scrisă este cea mai folosită în turism.
Test grilă
Bifează un răspuns la fiecare întrebare, apoi apasă „Vezi nota”. Răspunsurile corecte se arată după corectare.
Surse (1)
- Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, capitolul 4