Teme de specialitate · 3.1

✓ GRATUIT

Serviciile turistice. Definire, clasificare, caracteristici

Conținutul și importanța serviciilor turistice, definiția serviciului de călătorie din legislația actuală, caracteristicile de ordin general și cele specifice turismului, criteriile de clasificare a serviciilor turistice și împărțirea lor în servicii de bază și servicii suplimentare.

Un sejur la mare cuprinde transportul până în stațiune, cazarea, masa și, uneori, excursii sau tratamente. Fiecare dintre acestea este un serviciu turistic. Agenția de turism le reunește și le vinde la un preț global, sub forma unui pachet de servicii turistice: o combinație de cel puțin două servicii (cazare, alimentație, transport, tratament, agrement).

Conținutul serviciilor turistice

O călătorie turistică presupune mai multe activități: deplasarea până la locul sejurului, găzduirea, masa și activitățile pentru care turistul a plecat de acasă (odihnă, agrement, tratament balnear, afaceri). Toate aceste activități sunt servicii turistice.

Într-o altă definiție, serviciile sunt numite activități sociale utile:

Serviciile turistice sunt de două feluri:

servicii care acoperă nevoi obișnuite, de zi cu zi: odihna, hrana;
servicii care răspund unor nevoi specific turistice și formelor particulare de turism: agrementul, tratamentul, organizarea călătoriei.

Prin conținutul lor, serviciile turistice trebuie:

să asigure refacerea capacității fizice a turistului;
să ofere un mod plăcut și instructiv de petrecere a timpului liber;
să îi aducă turistului informații, cunoștințe și chiar deprinderi noi.

Cererea pentru odihnă activă crește, de aceea organizatorii includ în vacanțe tot mai multe activități recreative: culturale, artistice, sportive, învățarea unor meserii artizanale, practicarea unor hobby-uri.

Legislația actuală nu definește serviciul turistic. Ea folosește noțiunea de serviciu de călătorie, definită în Ordonanța Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, precum și pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial nr. 728 din 23 august 2018), art. 3 pct. 15:

📖 Definiție: Serviciul de călătorie

„15. serviciu de călătorie reprezintă:

a) transportul de pasageri;

b) cazarea care nu face parte intrinsecă din transportul de pasageri și care este realizată în alt scop decât cel rezidențial;

c) închirierea de autoturisme, de alte autovehicule în înțelesul secțiunii 2 cap. I pct. 3 lit. a) din Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau de motociclete în conformitate cu art. 6 pct. 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru care este necesar un permis de conducere;

d) orice alt serviciu turistic care nu este parte intrinsecă a unui serviciu de călătorie în înțelesul lit. a)-c);”

Sursa: Ordonanța Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate, precum și pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial nr. 728 din 23 august 2018), art. 3 pct. 15

Importanța serviciilor turistice

Serviciile au rolul principal în realizarea produsului turistic, din două motive:

valorifică resursele naturale și antropice ale unei zone sau stațiuni, pentru că le fac accesibile turiștilor. Resursele devin produse turistice numai prin serviciile de transport, cazare, alimentație și agrement. O zonă cu resurse valoroase, dar fără servicii, rămâne în afara circuitului economic;
cresc atractivitatea și permit individualizarea produselor turistice. Serviciile se pot asocia în multe feluri, între ele și cu resursele destinației. O combinație originală deosebește produsul unui organizator de produsele concurenților.

Serviciile sunt, așadar, componenta cea mai flexibilă a ofertei turistice. Un serviciu nou inclus într-un pachet de vacanță creează o ofertă nouă. Asocierea diferită a acelorași servicii mărește varietatea ofertei și permite adaptarea ei la un grup sau la un singur turist.

Caracteristicile serviciilor turistice

Turismul face parte din sectorul terțiar (sectorul serviciilor). De aceea serviciile turistice au două grupe de caracteristici:

caracteristici de ordin general, comune tuturor serviciilor. Ele confirmă apartenența turismului la sectorul terțiar, dar se manifestă într-un mod propriu în turism;
caracteristici specifice, care se întâlnesc numai la serviciile turistice. Ele decurg din particularitățile cererii și ofertei turistice și din modul în care acestea se întâlnesc.

Caracteristicile de ordin general

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2003

„Trăsături de ordin general

caracterul imaterial al prestației – serviciul turistic există în formă potențială, concretizându-se numai în contact cu cererea;
nestocabilitatea – datorită caracterului nematerial, serviciile turistice nu pot fi stocate și păstrate în vederea unui consum ulterior; ele sunt perisabile;
simultaneitatea producției și consumului lor – realizarea serviciilor turistice impune prezența în același loc a prestatorului și beneficiarului, concomitența execuției și consumării lor;
inseparabilitatea de persoana prestatorului – serviciile turistice încetează să existe în momentul încheierii acțiunii prestatorului;
ponderea mare a cheltuielilor cu munca vie – se impune prezența lucrătorului în turism atât prin specificul activităților cât și al psihologiei consumatorului-turist;
intangibilitatea – serviciile turistice nu pot fi cunoscute sau evaluate înainte de cumpărare.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a”, Editura Oscar Print, București, 2003, p. 138

Caracteristica	Ce înseamnă
nematerialitatea (caracterul imaterial)	serviciul turistic există numai ca posibilitate și se realizează abia când apare cererea
nestocabilitatea (perisabilitatea)	serviciul nu se poate păstra pentru a fi consumat mai târziu
intangibilitatea	serviciul nu poate fi perceput prin simțuri, deci nu poate fi văzut sau încercat înainte de cumpărare
simultaneitatea producției și consumului	serviciul se produce și se consumă în același timp, în același loc, cu prestatorul și turistul de față
inseparabilitatea de persoana prestatorului	serviciul încetează să existe în momentul în care prestatorul își încheie activitatea
ponderea mare a cheltuielilor cu munca vie	serviciul cere prezența lucrătorului, de aceea cheltuielile cu personalul sunt mai mari decât în alte ramuri ale terțiarului

Consecințele acestor caracteristici sunt:

nestocabilitatea are un avantaj: nu există cheltuieli de depozitare și distribuție fizică. Are însă și un dezavantaj: oferta și cererea se echilibrează greu, iar capacitățile de transport, cazare, alimentație, tratament și personalul nu sunt folosite complet;
intangibilitatea simplifică distribuția, dar îngreunează vânzarea. Turistul nu poate evalua serviciul înainte de cumpărare, de aceea ezită să ia decizia. Organizatorii prezintă oferta prin broșuri, pliante, fotografii, filme și site-uri, ca turistul să-și poată face o imagine despre serviciu;
simultaneitatea: orice nepotrivire de timp sau de loc între producție și consum produce pierderi, adică ofertă nevândută sau cerere nesatisfăcută;
inseparabilitatea: calitatea serviciului depinde de pregătirea și de profesionalismul lucrătorului. Ridicarea calificării personalului este o condiție a serviciilor de bună calitate;
ponderea mare a muncii vii: progresul tehnic pătrunde mai greu în turism decât în alte ramuri. Calculatorul se folosește totuși tot mai mult la rezervări, în agenții, la recepție și în evidența cheltuielilor turiștilor.

Caracteristicile specifice turismului

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2003

„Trăsături specifice:

personalizarea serviciilor – serviciile turistice trebuie particularizate atât la nivelul grupului, cât și ale individului datorită comportamentului diferit al turiștilor față de fiecare componentă a prestației;
dinamism înalt – serviciile turistice urmăresc îndeaproape evoluția cererii turistice, pe de o parte, și schimbările comportamentale ale consumatorilor, pe de altă parte;
variație (fluctuație) sezonieră – rezultatul oscilațiilor cererii turistice, a concentrării acesteia în anumite perioade ale anului calendaristic;
complexitatea – rezultatul diferitelor combinații între elementele ce decurg din condițiile naturale și antropice specifice fiecărei destinații turistice și serviciile furnizate de organizatori;
substituibilitatea – rezultă din multitudinea de posibilități de combinare și substituire a elementelor constitutive ale ofertei turistice și duce la diversificarea ofertei, permițând realizarea unei game largi de produse turistice;
eterogenitatea (variabilitatea) – rezultatul dependenței serviciilor turistice de dotările materiale și persoana prestatorului
participarea unui număr mare de prestatori (producători) la realizarea produsului final – acestă trăsătură apare datorită numărului mare de activități economice cuprinse în structura prestației turistice (cazare-masă, transport, divertisment, producția și vânzarea de bunuri proprii turismului, servicii legate de organizarea turismului);
solicitarea și consumarea într-o ordine riguroasă – această trăsătură este determinată de specificul prestației, locul și momentul acțiunii, forma de turism etc.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a”, Editura Oscar Print, București, 2003, p. 139

Caracteristica	Ce înseamnă
personalizarea	serviciile se adaptează fiecărui grup de turiști sau chiar fiecărui turist, pentru că motivațiile și comportamentele turiștilor sunt foarte diferite
complexitatea	produsul turistic combină resursele naturale și antropice ale destinației cu mai multe servicii: transport, cazare, alimentație, agrement, tratament
eterogenitatea (variabilitatea)	un serviciu nu se poate presta de două ori identic, pentru că depinde de dotări și de persoana prestatorului
participarea unui număr mare de prestatori	la realizarea produsului final contribuie transportatori, unități de cazare, unități de alimentație, unități de agrement, organizatori de călătorii, producători de bunuri pentru turism, furnizori de servicii nespecifice
substituibilitatea	elementele ofertei se pot înlocui unele cu altele, ceea ce permite diversificarea ofertei
dinamismul înalt	serviciile își schimbă permanent conținutul, după evoluția cererii și după schimbările de comportament ale turiștilor; ele cresc mai repede decât turismul în ansamblu
fluctuația (variația) sezonieră	cererea se concentrează în anumite perioade ale anului
solicitarea și consumul într-o ordine riguroasă	serviciile se cer și se consumă într-o succesiune stabilită de specificul prestației, de locul și momentul acțiunii și de forma de turism

Câteva precizări despre caracteristicile specifice:

personalizarea este mai mare la turiștii care călătoresc pe cont propriu; în turismul organizat serviciile se adaptează grupului. Vacanța devine un unicat, care îi dă turistului confort psihologic și se copiază greu. Personalizarea nu exclude însă un standard, adică o variantă de bază a fiecărei prestații, față de care se stabilesc nivelurile de calitate;
numărul mare de prestatori, care aparțin unor organizații diferite, îi obligă să-și coordoneze activitatea, pentru ca turistul să primească o vacanță unitară. Rolul managementului crește cu cât prestatorii sunt mai mulți și mai diferiți;
substituibilitatea trebuie folosită pentru a diversifica oferta, nu pentru a acoperi deficiențele de organizare;
ordinea riguroasă a serviciilor, în cazul unei călătorii organizate, este următoarea:
- informarea și publicitatea turistică;
- cumpărarea vacanței (contractarea serviciilor, prin voucher sau bilet de odihnă și tratament);
- transportul, cu transferurile de la un mijloc de transport la altul și de la gară sau aeroport la hotel;
- cazarea, cu serviciile suplimentare ale unității de cazare;
- alimentația, cu prestațiile legate de ea (servirea mesei în cameră, mesele festive);
- agrementul și, la turismul balneo-medical, tratamentul.

Pe toată durata călătoriei turiștii sunt însoțiți de ghid și beneficiază de servicii financiare (asigurări, modalități de plată, credite).

Stănciulescu și colaboratorii (2003) prezintă succesiunea prestațiilor printr-o schemă în care cazarea și alimentația stau pe același nivel, după transport, iar agrementul le urmează:

Publicitate (informare)
        ↓
Contractarea aranjamentului
        ↓
Transport
   ↓          ↓
Cazare    Alimentație
   ↓          ↓
     Agrement

Unii autori adaugă și alte caracteristici:

lipsa proprietății: turistul nu devine proprietarul serviciului, nu îl poate stoca și nu îl poate revinde după consum;
interdependența (complementaritatea): turistul cumpără un ansamblu de servicii, iar oferta unui prestator depinde și de deciziile celorlalți prestatori din aceeași destinație;
costurile fixe mari: investițiile, echipamentele, energia, salariile și cheltuielile administrative se plătesc indiferent de numărul turiștilor, de aceea prestatorii caută vânzări suplimentare.

Clasificarea serviciilor turistice

Serviciile turistice sunt foarte diferite între ele. De aceea ele se grupează în categorii omogene, ușor de identificat și de comparat. Gruparea ajută la evaluarea importanței fiecărui serviciu și la stabilirea standardelor de calitate.

Criteriul	Categoriile de servicii
etapele principale ale călătoriei	servicii legate de organizarea voiajului; servicii determinate de sejur
importanța în consum și motivația cererii	servicii de bază; servicii suplimentare (complementare)
forma de manifestare a cererii (modul în care se ia decizia de cumpărare)	servicii ferme; servicii spontane
natura relațiilor financiare dintre prestatori și clienți	servicii cu plată; servicii gratuite
categoria de turiști cărora li se adresează	servicii pentru turiștii interni; servicii pentru turiștii internaționali
natura (caracterul) serviciilor	servicii specifice; servicii nespecifice

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2003

„Datorită eterogenității, complexității și diversității serviciilor turistice care generează numeroase probleme în abordarea unitară a ofertei, în evaluarea fiecărei componente apare necesitatea unor grupări a serviciilor în categorii omogene, ușor de identificat, localizat și comparat.

Modalități de clasificare a serviciilor turistice

1) în funcție de etapele principale din desfășurarea voiajului:

a) servicii legate de organizarea voiajului – sunt oferite în cea mai mare parte de:

agențiile de turism și touroperatori: publicitate-informare, conceperea de produse la cererea expresă a turiștilor, comercializarea vacanțelor, facilități de plată;
societățile de transport: transferuri, fluiditatea călătoriei, transportul bagajelor, alegerea mijlocului de transport;

b) servicii determinate de sejur – au ca obiectiv satisfacerea atât a necesităților de odihnă, alimentație și agrement ale turistului, cât și celor cu caracter special determinate de formele particulare ale turismului (tratament, congrese, vânătoare, pescuit etc.);

2) în raport cu importanța și motivația cererii:

a) servicii turistice de bază – transport, cazare, alimentație, tratament, agrement sau orice altă activitate care reprezintă scopul final al vacanței (schi, vânătoare, iahting etc.);

b) servicii turistice suplimentare – informații, activități cultural-sportive, manifestări cultural-artistice, închirieri de obiecte, animație;

3) după forma de manifestare a cererii:

a) servicii turistice ferme – sunt angajate anterior desfășurării consumului turistic prin intermediul agenților de specialitate și pentru care decizia de cumpărare este formulată în localitatea de reședință a turistului: transport, cazare;

b) servicii turistice spontane – sunt solicitate în momentul în care turistul intră în contact direct cu oferta, de regulă în locul de petrecere a vacanțelor;

4) în funcție de natura relațiilor financiare angajate între prestatori și clienți:

a) servicii turistice cu plată – este cazul majorității prestațiilor;

b) servicii turistice gratuite – au drept scop stimularea permanentă a circulației turistice (în anumite perioade ale anului sau în general) și asigurarea accesului la vacanțe pentru unele categorii de populație: gratuități și scutiri de taxe pentru copii, cursuri pentru învățarea unor sporturi, discount-uri la cumpărarea de produse, abonamente pentru serviciile de agrement, informare, intermediere etc.;

5) după categoria de turiști cărora se adresează:

a) servicii turistice pentru turiști interni;

b) servicii turistice pentru turiști internaționali – schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice;

6) după natura (caracterul) serviciilor

a) servicii turistice specifice – sunt generate de desfășurarea propriu-zisă a activității turistice;

b) servicii turistice nespecifice – sunt rezultatul existenței unei infrastructuri generale care se adresează în egală măsură turiștilor și rezidenților: transport în comun, telecomunicații, reparații, prestații cultural artistice, asistență medicală etc.;”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a”, Editura Oscar Print, București, 2003, pp. 140–142

După etapele călătoriei

Serviciile legate de organizarea voiajului sunt oferite:
- de tour-operatori și de agențiile de turism: informarea și publicitatea, conceperea de produse la cererea turiștilor, vânzarea vacanțelor, facilitățile de plată;
- de companiile de transport: transferurile, transportul bagajelor, alegerea mijlocului de transport.
Serviciile determinate de sejur satisfac nevoile de odihnă și alimentație și nevoile care motivează călătoria: agrementul, tratamentul și cura balneară, afacerile. Tot aici intră serviciile cu caracter special, cerute de anumite forme de turism (congrese, vânătoare).

După importanța în consum și motivația cererii

Serviciile de bază: transportul, cazarea, alimentația, agrementul, tratamentul sau orice altă activitate care este chiar scopul vacanței (schi, vânătoare, yachting).
Serviciile suplimentare: informarea, intermedierea, activitățile cultural-artistice și sportive, închirierile de obiecte.

Împărțirea se poate face și în interiorul fiecărui serviciu. La cazare, de exemplu, serviciul de bază este odihna turistului, iar spălatul și călcatul hainelor, primirea și predarea corespondenței și păstrarea obiectelor de valoare sunt prestații suplimentare.

După forma de manifestare a cererii

Serviciile ferme se cumpără înainte de plecare, de obicei prin agenția de turism. Decizia de cumpărare se ia în localitatea de reședință a turistului. Exemple: transportul, cazarea.
Serviciile spontane se cer atunci când turistul ia contact direct cu oferta, de regulă la locul vacanței. Serviciile suplimentare sunt de obicei spontane. La turiștii care călătoresc pe cont propriu și serviciile de bază pot fi spontane.

Cunoașterea acestor două categorii arată cum se distribuie cererea și preferințele turiștilor. Pe baza ei se organizează activitatea și se concep programe de stimulare a consumului.

După natura relațiilor financiare

Serviciile cu plată sunt majoritatea prestațiilor. Ele se împart:
- după momentul plății: plata anterioară, simultană sau ulterioară consumului;
- după mijlocul de plată: numerar, cecuri de călătorie, cărți de credit.
Serviciile gratuite sunt gratuite efectiv sau numai aparent, pentru că prețul lor este inclus în prețul serviciilor de bază sau este suportat de organizator. Exemple: gratuitățile și scutirile de taxe pentru copii, cursurile de inițiere într-un sport, reducerile la cumpărături, abonamentele la agrement. Ele au două scopuri:
- stimularea circulației turistice, mai ales în anumite perioade ale anului;
- accesul la vacanțe al unor categorii ale populației.

În turismul organizat vacanța se plătește de obicei înainte, într-una sau mai multe rate. În turismul pe cont propriu și la serviciile spontane plata se face în momentul în care se obține serviciul.

După categoria de turiști

Serviciile pentru turiștii interni.
Serviciile pentru turiștii internaționali, care cer și prestații suplimentare: schimbul valutar, ghidul interpret, vânzarea unor produse specifice.

Turiștii se pot grupa și după motivația călătoriei (cei aflați în vacanță, oamenii de afaceri, vânătorii), iar fiecărei grupe îi corespund servicii specifice.

După natura serviciilor

Serviciile specifice sunt determinate de activitatea turistică propriu-zisă: cazarea, alimentația, transportul, agrementul, serviciul de ghid.
Serviciile nespecifice există datorită infrastructurii generale a localității și sunt folosite atât de turiști, cât și de locuitorii ei: transportul în comun, telecomunicațiile, reparațiile, asistența medicală, prestațiile cultural-artistice.

Serviciile turistice se mai pot grupa după aria în care se prestează, după gradul de urgență al cererii, după comportamentul clientelei sau după caracteristicile prestatorilor.

Gruparea serviciilor după natura lor și după importanța în consum se poate reprezenta astfel (adaptare după R. Minciu, P. Baron, N. Neacșu):

Serviciile turistice
├── Specifice
│   ├── De bază: transport, cazare, alimentație, agrement
│   └── Suplimentare: informare, organizarea și vânzarea voiajelor, intermediere,
│       sportive-recreative, cultural-artistice, financiare, cu caracter special, diverse
└── Nespecifice: transport în comun, telecomunicații, asistență medicală, igienă și
    întreținere fizică, cultural-artistice, distribuirea apei, a gazelor, a energiei
    electrice și termice

Serviciile de bază și serviciile suplimentare

Clasificarea cea mai folosită este cea după importanța serviciilor pentru turist și după cât de necesare sunt ele.

Serviciile suplimentare se mai numesc și servicii complementare. Ele nu înlocuiesc serviciile de agrement.

Serviciile de bază au cea mai mare pondere în consumul turistic:

Grupa de servicii	Ponderea în structura consumului turistic
transport	20–25%
cazare	~30%
alimentație	~30%
agrement	10–15%
alte servicii (cumpărături, vizite, distracții)	5–10%

Sursa: R. Minciu, „Economia turismului”, tabelul 9.1, prelucrare după R. Lanquar și statisticile Băncii Mondiale, 2001.

Ponderile se schimbă după forma de turism:

transportul poate depăși 30% din costul vacanței (unii autori vorbesc de 50%) la călătoriile cu avionul la clasa întâi pe distanțe lungi și la turismul pe calea ferată;
agrementul are o pondere mult mai mare la turismul de schi sau de vânătoare;
tratamentul are o pondere mare la turismul balneo-medical;
pentru turiștii care circulă cu automobilul propriu, transportul organizat nu mai contează, iar pentru cei care au cort sau rulotă nu mai contează cazarea.

Serviciile de bază, în ordinea în care se desfășoară, sunt:

transportul: transportul propriu-zis și prestațiile din timpul călătoriei (transferurile, transportul bagajelor, servirea mesei, rezervările). Se diferențiază după mijlocul de transport folosit (tren, avion, navă, autocar, autoturism), după folosirea curselor de linie sau a curselor speciale și după tarif;
cazarea: unitățile de cazare (hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, căsuțe), dotările pentru confort, întreținerea spațiilor de cazare și prestațiile suplimentare din timpul șederii;
alimentația (restaurația): satisfacerea nevoii de hrană, dar și a nevoilor de recreere și distracție. Se adaptează momentului călătoriei, formei de turism și segmentului de turiști;
agrementul: activitățile distractive și recreative, potrivite fiecărei forme de turism și fiecărei zone de sejur.

Serviciile suplimentare se împart în următoarele grupe:

informarea turiștilor;
serviciile de intermediere (rezervări, închirieri);
serviciile cu caracter special, cerute de anumite forme de turism (congrese, târguri și expoziții, festivaluri, vânătoare);
serviciile cultural-artistice;
serviciile sportive;
serviciile financiare;
serviciile diverse.

Serviciile de bază și cele suplimentare se tratează pe rând în lecțiile următoare ale capitolului: transportul turistic, cazarea, alimentația, tratamentul și cura balneară, serviciile suplimentare. Agrementul este prezentat mai jos.

Serviciile de agrement

Agrementul încheie succesiunea serviciilor de bază. El cuprinde activitățile prin care turistul își petrece timpul liber al vacanței.

Formele de animație se deosebesc prin conținut și prin locul în care se desfășoară:

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2003

„Există, după specific și destinație, mai multe forme de animație:

a) animație culturală (muzee, galerii de artă, case memoriale, spectacole, grădini botanice, rezervații, festivaluri, vizită de documentare etc.) și istorică (monumente, situri arheologice);

b) animație ludică (cazino, discotecă, jocuri distractive de societate, concursuri, partide de vânătoare, pescuit) și sportivă (când jocul practicat e un sport);

c) animație recreativă (parcuri, plimbări, parcuri de distracții, baluri, seri distractive, carnavaluri, parada modei etc.);

d) animație comercială (prezentarea comercială a unei produse sau servicii oferite spre cumpărare).

Ar putea fi menționată aici și animația paramedicală constând în centre de recuperare, terapii de punere în formă, întinerire, tratamente preventive, de înfrumusețare, de slăbire, masaje etc.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a”, Editura Oscar Print, București, 2003, p. 148

Serviciile de agrement nu apar de la sine. Ele cer condiții materiale, personal și programe:

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2003

„Pentru dezvoltarea serviciilor de agrement se va ține seama de:

motivațiile, aspirațiile și așteptările turiștilor;
profilul, structura și specificul stațiunilor;
existența unor echipamente adecvate (puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de echitație, terenuri și săli de sport);
personal cu pregătire de specialitate (animatori);
programe (excursii, concursuri, expoziții, festivaluri, activitate artizanală etc.);
asigurarea implicării efective a turistului în desfășurarea programelor de divertisment;

Se poate afirma că dezvoltarea serviciilor de agrement influențează direct orientarea fluxurilor turistice și implicit desfășurarea unei activități eficiente.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a”, Editura Oscar Print, București, 2003, p. 149

Impactul serviciilor turistice asupra mediului

Serviciile turistice folosesc resursele naturale și antropice ale unei zone. Din această cauză ele au asupra mediului efecte în ambele sensuri.

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2003

„S-a constatat că efectele progresului tehnic științific și social s-au concretizat într-o serie de modificări ale mediului, cele mai multe fiind negative.

Serviciile, prin eterogenitatea dar și dinamismul lor, sunt cele care pe de o parte degradează mediul, dar pe de altă parte încearcă și reușesc protejarea acestuia.

Poluarea apelor, solului și subsolului, aerului, determinată de extinderea unor activități cu caracter agricol și industrial, urbanizarea, precum și activitățile legate de petrecerea timpului liber, care implică:

degradarea peisajului;
degradarea florei și faunei;
deteriorarea monumentelor,

sunt factori degradanți care pot fi opriți printr-o folosire rațională a tuturor resurselor naturale existente, prin activități de combatere a distrugerii mediului și dezvoltarea unor servicii, cum ar fi cele de informare sau învățământ, care au un rol educativ, antrenând societatea într-un act de conștientizare a necesității îmbunătățirii calitative a mediului.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a”, Editura Oscar Print, București, 2003, pp. 152–153

Apariții la examen

Examen	Varianta	Subiectul	Tema
Titularizare 2018	3	II (eseu)	cinci caracteristici specifice serviciilor turistice; clasificarea după două criterii
Titularizare 2020	3	I.2.a	definirea serviciilor turistice
Titularizare 2025	3	II (eseu)	trei caracteristici generale tuturor serviciilor și două specifice turismului; serviciile în raport cu importanța și motivația cererii
Definitivat 2025	2	I.2.a–b	patru criterii de clasificare a serviciilor turistice; cinci caracteristici de ordin general ale serviciilor
Concurs județean 2023	2	II (eseu)	cinci caracteristici specifice serviciilor turistice; clasificarea după două criterii

Celelalte cerințe din aceste eseuri (serviciile de informare și cele cu caracter special, serviciile complementare cazării, calitatea serviciilor) sunt tratate în lecțiile despre calitatea serviciilor, cazare și serviciile suplimentare.

Flashcarduri

Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.

Flashcardul 1 din 12

Știu: 0 De repetat: 0

Întrebare

Ce sunt serviciile turistice?

Apasă pe flashcard pentru a vedea răspunsul

Răspuns

Ce sunt serviciile turistice?

Activitățile care satisfac nevoile materiale și spirituale ale turiștilor pe durata deplasării și a sejurului: transportul, cazarea, alimentația, agrementul, tratamentul și celelalte prestații legate de călătorie.

Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.

Hartă mentală

Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.

Citește în lecție →

Materialul acesta se citește pe educamp.ro și nu se tipărește.

Surse (3)

Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002
Minciu, R., „Economia turismului”, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005, capitolul 9
Stănciulescu, G. (coord.), Dincă, C., Lepoica, S., Verdeș, Ș., Dragomir, P., Pătrașcu, N., Boe, G., Matei, R., Jelescu, F., „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a, specializarea Turism și alimentație publică”, Editura Oscar Print, București, 2003, capitolul 6

Conținutul serviciilor turistice

Importanța serviciilor turistice

Caracteristicile serviciilor turistice

Caracteristicile de ordin general

Caracteristicile specifice turismului

Clasificarea serviciilor turistice

După etapele călătoriei

După importanța în consum și motivația cererii

După forma de manifestare a cererii

După natura relațiilor financiare

După categoria de turiști

După natura serviciilor

Serviciile de bază și serviciile suplimentare

Serviciile de agrement

Impactul serviciilor turistice asupra mediului

Apariții la examen

Flashcarduri

Hartă mentală

Test grilă