Teme de specialitate · 3.4
Serviciile de cazare
Conținutul serviciului de cazare, baza materială de cazare, tipologia unităților de cazare după cinci criterii, tipurile de structuri și de spații de cazare din normele în vigoare, caracterizarea hotelului, motelului, vilei, cabanei, pensiunii, hostelului, campingului, popasului și satului de vacanță, hotelul de vacanță și hotelul de afaceri, funcțiile camerei de hotel și serviciile complementare cazării.
Orice călătorie de mai multe zile are nevoie de un loc unde turistul să doarmă. De aceea, cazarea este un serviciu de bază. Turistul poate alege între un hotel, o pensiune, un motel, o cabană sau un camping, după scopul călătoriei și după banii de care dispune.
Cazarea are aproximativ 30% din consumul turistic, la fel ca alimentația, adică cea mai mare pondere dintre serviciile turistice.
Conținutul serviciului de cazare
Serviciile de cazare creează condițiile pentru nevoile pe care le are turistul cât timp stă în afara reședinței lui permanente. Ele sunt produsul industriei hoteliere, termen care desemnează fie toate activitățile din unitățile de cazare legate de primirea, sejurul și plecarea turiștilor, fie totalitatea unităților de cazare.
Conținutul serviciului de cazare depinde de două lucruri:
- unitatea de cazare este domiciliul temporar al turistului, în care acesta petrece jumătate din timpul vacanței;
- serviciile turistice tind să se integreze, astfel încât o singură unitate de cazare poate oferi toate serviciile cerute de turist: cazare, alimentație, agrement, tratament balnear.
Varietatea serviciilor depinde de tipul unității de cazare, de categoria de clasificare și de segmentul de clientelă (turiști în vacanță, oameni de afaceri).
Cazarea propriu-zisă este funcția de bază a fiecărei unități de cazare, oricare i-ar fi tipul. Ea cere spații și dotări pentru trei categorii de nevoi:
- odihna, care depinde de amplasarea camerelor și de izolarea lor față de zgomot: scări, lifturi, culoare, holuri, stradă, spații de distracție;
- igiena, care depinde de calitatea echipamentelor sanitare, de funcționarea și întreținerea lor și de obiectele și materialele de igienă personală, cu frecvența înlocuirii lor;
- relațiile sociale, pentru care sunt necesare spații de primire a turiștilor, de întâlnire cu prieteni sau parteneri de afaceri și de organizare a unor evenimente (simpozioane, mese rotunde, expoziții).
Pe lângă amplasarea camerelor și izolarea lor fonică, odihna turistului depinde, după această carte, și de calitatea serviciilor oferite de personal.
Serviciul de cazare este, de fapt, o sumă de prestații oferite turistului la primire, pe durata sejurului și la plecare. Aceste prestații depind unele de altele. După specificul unității, unele sunt mai dezvoltate, altele lipsesc, iar altele se adaugă.
Baza materială de cazare
Valorificarea potențialului turistic al unei zone cere mijloace materiale pentru deplasarea și sejurul turiștilor. Ele formează baza tehnico-materială a turismului.
Componentele bazei tehnico-materiale specifice turismului sunt:
- mijloacele de transport turistic: autocare, microbuze, mijloace de transport pe cablu;
- unitățile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, cabane, pensiuni, campinguri, sate de vacanță;
- unitățile de alimentație: restaurante, braserii, unități fast-food, cofetării, patiserii;
- mijloacele de agrement: terenuri și săli de sport, cluburi, parcuri de distracție, pârtii de schi, centre nautice și de echitație;
- bazele și instalațiile de tratament balnear: băi, buvete, amenajări în saline, săli de gimnastică.
Turismul folosește și baza materială generală: căile de comunicație, transportul în comun, telecomunicațiile, rețelele de apă și energie, unitățile comerciale.
Baza materială de cazare este componenta principală, pentru că satisface nevoile de bază ale turistului. Ea trebuie să cuprindă tipuri diferite de unități de cazare, potrivite motivațiilor călătoriei și posibilităților financiare ale turiștilor.
Etapele serviciului de cazare
Serviciul de cazare începe înainte de sosirea turistului și se încheie după plecarea lui. Prestațiile se desfășoară într-o ordine stabilită:
Ultima etapă are în vedere revenirea clientului: felul în care este condus la plecare îl poate face să aleagă din nou aceeași unitate.
Tipologia unităților de cazare
În actele normative, unitățile de cazare se numesc structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare. Ele se clasifică după mai multe criterii:
| Criteriul | Tipurile |
|---|---|
| serviciile oferite și modul de prestare | hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane, pensiuni, bungalow-uri, sate de vacanță, campinguri, apartamente mobilate, hoteluri plutitoare (boteluri), rulote, castele, roteluri (hoteluri pe roți) |
| amplasarea în teritoriu | în stațiuni (de litoral, montane, balneare); în orașe (în centru sau la periferie); de-a lungul căilor rutiere; plutitoare (boteluri) |
| nivelul de confort | de lux (4–5 stele); de nivel mediu (2–3 stele); de categorie modestă (1 stea) |
| regimul de funcționare | deschise permanent; sezoniere |
| capacitatea de cazare (la hoteluri) | mică (până la 50 de camere); medie (50–150 de camere); mare (150–300 de camere); foarte mare (peste 300 de camere); megahoteluri (peste 1.000 de camere) |
Tipurile de structuri și de spații de cazare în normele în vigoare
Tipurile de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și structura spațiilor de cazare sunt stabilite în Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul nr. 65/2013 și modificate în 2026, art. 14 alin. (1) și (2):
Caracterizarea unităților de cazare
Normele definesc hotelul, hotelul-apartament și motelul în anexa nr. 1, iar campingul în anexa nr. 1.6:
Unitățile de cazare permanente
| Unitatea | Construcția | Amplasarea | Capacitatea | Durata medie a sejurului | Clientela | Serviciile |
|---|---|---|---|---|---|---|
| hotel (1–5 stele) | cea mai mare varietate de spații de cazare (camere cu 1–4 paturi, garsoniere, apartamente); recepție; restaurant, bar; spații pentru serviciile specifice tipului de hotel; trei compartimente de bază: recepția, etajul, tehnicul | în zone de interes turistic, în orașe, în zone balneare, după tipul hotelului | mare, mijlocie, mică | 1–2 zile până la 18–21 de zile, după tipul hotelului | turiști în vacanță, oameni de afaceri, persoane care își îngrijesc sănătatea, persoane în tranzit | cazare în camere adaptate fiecărui segment; alimentație; servicii specifice; servicii suplimentare, cu plată și fără plată |
| hotel-apartament (2–5 stele) | apartamente sau garsoniere cu salon, chicinetă sau colț amenajat cu veselă și frigider, dormitor separat, grup sanitar propriu | în orașe, la periferie, în stațiuni | mare, mijlocie, mică | 14 zile – 1 lună | oameni de afaceri sau turiști care stau mult | micul dejun; activități de divertisment și serate, care le permit clienților să se cunoască |
| motel (1–3 stele) | construcție pe orizontală, cu câte un loc de parcare pentru fiecare spațiu de cazare; recepție; spații pentru servicii suplimentare | la intrarea sau ieșirea din oraș, de-a lungul arterelor intens circulate | mijlocie, mică | câteva ore – 1–2 zile | turiști automobiliști în tranzit sau în weekend | parcare, stație de benzină, service sau rampă pentru mașină; masă consistentă, ușor digerabilă, fără alcool; produse pentru drum; informații despre trasee și starea drumurilor; agrement pentru weekend |
| vilă (1–5 stele) | arhitectură specifică; bucătărie, sufragerie, parcare, spații de agrement, grădină sau curte | la mare, la munte, în stațiuni balneare | relativ redusă | 1–2 zile până la 6–10 zile | turiști la odihnă sau tratament, turiști de weekend | închirierea bucătăriei; pregătirea mesei de o menajeră, contra cost; piscină, saună, terenuri de sport; parcare |
| cabană (1–3 stele) | arhitectură specifică; camere cu 2–4 paturi sau camere comune; grup sanitar de regulă comun; cantină-restaurant | în zone montane, pe traseele turistice, în rezervații naturale | relativ redusă | 1–2 zile până la 6–7 zile | iubitori de drumeții, de sporturi de iarnă, de alpinism; turiști în vacanță | masă consistentă și băuturi calde; jocuri de cabană; închirierea echipamentului sportiv; informații despre trasee și vreme; harta zonei și marcajele; declararea traseului; legătura cu salvamontul |
| pensiune turistică urbană (1–5 stele) | clădiri în gospodăriile localnicilor sau construcții independente, cu arhitectura zonei; spații de odihnă în aer liber, parcare | în orașe cu potențial turistic ridicat | mică, până la 20 de camere | 1–2 zile până la 6–7 zile | turiști care vor o atmosferă familială | cazare, mic dejun sau masă, agrement |
| pensiune turistică rurală (1–5 margarete) | clădiri în gospodăriile localnicilor sau construcții independente, cu arhitectura zonei | în zone rurale cu potențial turistic ridicat | mică: 10 camere, cel mult 30 de paturi | 1–2 zile până la 6–7 zile | familii care vor o vacanță într-un loc natural, nepoluat, cu hrană naturală; turiști care vor o altă experiență; persoane cu venituri mai mici | masă tradițională din produse proprii; inițiere în meșteșuguri (olărit, țesut, încondeierea ouălor); târguri și sărbători locale; plimbări cu sania sau căruța; drumeții, pescuit, vânătoare |
| hostel (1–3 stele) | dotări simple, potrivite tinerilor | în centre universitare, în stațiuni și zone frecventate de tineri | mijlocie, mică | 1–2 zile până la 6–7 zile | tineri | cazare în camere cu 2–4 sau mai multe paturi; masă în regim de cantină; agrement; regulament interior de comportare |
Unitățile de cazare cu funcționare sezonieră
| Unitatea | Ce cuprinde | Amplasarea | Capacitatea | Durata medie a sejurului | Clientela | Serviciile |
|---|---|---|---|---|---|---|
| camping (1–4 stele) | perimetru împrejmuit cu parcele pentru corturi și rulote, grupuri sanitare, vestiare și dușuri, cantină sau restaurant, magazine și spații de agrement, loc de joacă pentru copii, recepție, parcare, spații verzi (cel puțin 15% plantat cu arbori sau arbuști), racord la apă și energie electrică | la mare, la munte și în alte zone cu potențial turistic bogat | mare, mijlocie, mică | 1–2 zile, 6–12 zile | persoane cu venituri relativ reduse, iubitori de drumeții | închirierea locurilor pentru corturi și rulote; alimentație; vânzarea unor mărfuri; agrement sportiv sau de divertisment; grătar; închirierea de veselă; parcare |
| popas turistic (1–2 stele) | perimetru împrejmuit cu căsuțe din lemn (o cameră, un antreu sau o terasă, eventual grup sanitar propriu) și bungalow-uri, grupuri sanitare comune, cantină sau restaurant, magazine și spații de agrement | la mare, la munte și în alte zone cu potențial turistic bogat | mică, mijlocie | 1–2 zile, 6–12 zile | persoane cu venituri relativ reduse | închirierea căsuțelor; alimentație; vânzarea unor mărfuri; agrement; închirierea de veselă și grătar |
| sat de vacanță (2–3 stele) | perimetru delimitat cu vile sau bungalow-uri, grupuri sanitare, cantină sau restaurant, spații de agrement sportiv și cultural, recepție, spații verzi | la mare, la munte și în alte zone cu potențial turistic bogat | mare, mijlocie, mică | 1–2 zile până la 6–12 zile | mai ales tineri | alimentație; vânzarea unor mărfuri; accent pe agrementul sportiv și de divertisment |
Elementul de bază al campingului este parcela de campare: o suprafață delimitată și marcată pe care turistul își parchează mașina și își instalează cortul sau rulota, cu spațiu liber pentru mișcarea și odihna a patru persoane. În camping pot exista și căsuțe tip camping și bungalow-uri. Popasul turistic oferă aceleași dotări și servicii ca un camping de aceeași categorie, dar nu are teren pentru corturi și rulote.
Tipurile de hoteluri
După motivația călătoriei și după segmentul principal de clientelă, hotelurile se împart în:
- hoteluri de vacanță;
- hoteluri de afaceri;
- hoteluri de sănătate (de tratament, wellness/spa);
- hoteluri de tranzit.
Multe hoteluri se încadrează în mai multe tipuri, de aceea o tipologie unitară se stabilește greu.
Hotelul de vacanță
| Criteriul | Caracteristici |
|---|---|
| amplasarea | în zone pitorești, liniștite: pe litoral, la munte, în deltă, lângă un lac, la marginea pădurii, lângă zonele de agrement ale marilor orașe |
| caracteristicile constructive | arhitectură potrivită zonei; clădire dezvoltată mai ales pe orizontală, cu aspect vesel; spații variate de agrement și animație (terenuri de sport, piscine, săli de gimnastică, cluburi, baruri de noapte, săli de spectacol); camere cu balcon spre obiectivul natural principal; holuri și camere mai mari și mai elegante; mai multe spații de alimentație (restaurante, braserie, baruri, cofetărie), folosite și pentru întâlniri și divertisment |
| capacitatea | mare, mijlocie, mică; tendința este spre unități mici și mijlocii, potrivite sejurului în familie |
| perioada de funcționare | sezonier pe litoral, permanent în celelalte zone; sezonalitatea accentuată cere tarife diferite în sezon, înainte și după sezon și în extrasezon |
| durata medie a sejurului | 6–10/14 zile, cu tendință de scădere |
| clientela | turiști în vacanță, turiști de weekend |
| serviciile | cazare în camere potrivite familiilor, persoanelor singure și grupurilor de prieteni; preparate gustoase, variate, specifice zonei, echilibrate nutritiv, cu liste de preparate pe cicluri de una sau două săptămâni, ca să nu se repete; agrement sportiv (cursuri de tenis, înot, schi, aerobic, drumeții, închirierea echipamentului); divertisment (cazinou, discotecă, săli de jocuri); spectacole și expoziții; animație; supravegherea copiilor (grădiniță, baby-sitter); informații turistice |
Variante ale hotelului de vacanță sunt:
- resortul (resort hotel): un complex care reunește, pe un teren mare (50.000–350.000 mp), toate serviciile unei vacanțe, ca turistul să rămână cât mai mult în incintă; serviciile sunt de obicei în sistem all inclusive. Clientela este formată din familii cu copii și din turiști care vor un sejur relaxant fără să se deplaseze;
- hotelul club: reunește, ca resortul, toate serviciile pentru o vacanță complexă, dar se adresează unui segment bine determinat (familii cu copii, tineri, jucători de golf);
- satul de vacanță (holiday village): un ansamblu de vile sau bungalow-uri în jurul unui nucleu central cu recepție, restaurante, baruri, spații de agrement și servicii, amplasat într-o zonă cu vegetație bogată.
Hotelul de afaceri
| Criteriul | Caracteristici |
|---|---|
| amplasarea | în marile orașe, în zona centrală sau aproape de ea, lângă centrele comerciale sau de afaceri; în stațiuni |
| caracteristicile constructive | clădire dezvoltată în general pe verticală, cu aspect sobru; spații pentru conferințe și reuniuni, birouri de închiriat, centre de afaceri, săli polivalente |
| perioada de funcționare | permanent; sezonalitate accentuată în cursul săptămânii: grad mare de ocupare de luni până joi, cerere scăzută de vineri până luni, în concedii și în sărbătorile de iarnă |
| clientela | clientela de afaceri, care călătorește în scop profesional |
| serviciile | camere cu birou, calculator, internet, telefon; restaurant cu bucătărie internațională, bufet suedez; închirierea sălilor de conferințe și de întâlniri; centru de afaceri (internet, calculatoare, xerox); telecomunicații; secretariat, traduceri, mese festive; informații despre ambasade, ministere, firme, notari, avocați; agrement sportiv și de divertisment; măsuri speciale de securitate; check-in și check-out rapide |
Particularitățile clientelei de afaceri sunt:
- clienții sunt exigenți;
- au tendința de a consuma mult;
- preferă hotelurile de lanț.
Din hotelurile de afaceri s-au desprins hoteluri specializate: hotelurile pentru congrese și conferințe (convention & conference hotels), cu 200–2.000 de camere și categoria de 3–5 stele, hotelurile specializate pe seminarii și hotelurile specializate pe conferințe.
Funcțiile camerei de hotel
Spațiul de cazare este format din trei încăperi: vestibulul, baia și camera propriu-zisă. Proiectarea, dimensionarea, dotarea și finisarea lui trebuie să asigure următoarele funcții:
| Funcția | Dotările care o asigură |
|---|---|
| odihna | paturi, noptiere |
| igiena | grupul sanitar propriu |
| servirea mesei (alimentația) | lista-meniu, comanda pentru micul dejun |
| lucrul | masă de lucru, scaun, veioză |
| primirea oaspeților | o masă și două fotolii |
| comunicațiile | telefon, radio |
| informarea | lista serviciilor hotelului, pliante, informații prin telefon |
| divertismentul | televizor |
Confortul unei camere de hotel depinde de:
- dimensiunea spațiilor;
- calitatea, funcționalitatea și confortul mobilierului;
- mărimea patului și calitatea lenjeriei;
- repartizarea zonelor pentru fiecare funcție (odihnă, lucru);
- sursele de lumină naturală și artificială;
- climatizarea, temperatura și prospețimea aerului;
- izolarea fonică;
- decorațiunile unitare și armonia culorilor;
- echipamentele și accesoriile: oglindă, televizor cu programe prin cablu, minibar, seif, internet.
Serviciile complementare cazării
Pe lângă cazarea propriu-zisă, unitatea de cazare oferă servicii care o completează:
- corespondența: primirea și distribuirea ei;
- mesajele: preluarea și transmiterea lor;
- păstrarea valorilor;
- spălarea și călcarea lenjeriei;
- curățarea îmbrăcămintei și a încălțămintei;
- transportul bagajelor;
- parcarea mașinii;
- schimbul valutar;
- dotarea camerei, la cererea turistului, cu inventar suplimentar: pat suplimentar, pături, frigider, televizor.
Lista din 2003 adaugă la serviciile complementare cazării și repararea unor obiecte ale turistului.
Unitatea de cazare mai poate oferi:
- servicii complementare alimentației: mese festive, meniuri de regim sau lacto-vegetariene la cerere, room-service, pachete cu hrană rece;
- alte servicii: informare, intermediere (închirieri, rezervări, reparații), servicii cu caracter special (congrese, simpozioane, expoziții, festivaluri, supravegherea copiilor), servicii cultural-artistice, de agrement și sportive (lecții de înot, schi, golf, excursii), asigurări, traduceri simultane, servicii comerciale.
Apariții la examen
| Examen | Varianta | Subiectul | Tema |
|---|---|---|---|
| Titularizare 2025 | 3 | II (eseu) | cinci servicii complementare cazării |
| Definitivat 2019 | 3 | I.1 | cinci componente ale bazei materiale specifice turismului; șase tipuri de spații de cazare; caracterizarea hotelului (amplasare, capacitate, clientelă) |
| Definitivat 2020 | 3 | I.1.b–d | motelul (definiție, amplasare, capacitate, clientelă, durata sejurului); cinci servicii oferite într-un camping; clasificarea unităților de cazare după amplasare și după confort |
| Definitivat 2021 | 3 | I.2 | tipologia unităților de cazare după trei criterii; hotelul de vacanță; clientela hotelului de afaceri; șase funcții ale camerei de hotel |
Flashcarduri
Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.
Serviciul de cazare (găzduire) reprezintă serviciul de bază, întrucât unitatea de cazare îndeplinește pentru turist rolul de domiciliu temporar.
- pregătirea primirii;
- primirea propriu-zisă (recepția);
- pregătirea cazării;
- cazarea propriu-zisă (sejurul);
- îndeplinirea formalităților de plecare a clientului.
- amplasarea spațiilor de cazare;
- insonorizarea camerelor față de zonele cu circulație mare;
- calitatea serviciilor oferite de personal.
- mijloacele de transport turistic;
- unitățile de cazare;
- unitățile de alimentație;
- mijloacele de agrement;
- bazele și instalațiile de tratament balnear.
- serviciile oferite și modul de prestare;
- amplasarea în teritoriu;
- nivelul de confort;
- regimul de funcționare;
- capacitatea de cazare.
- în stațiuni: de litoral, montane, balneare;
- în orașe, în centru sau la periferie;
- de-a lungul căilor rutiere;
- plutitoare (boteluri).
- de lux: 4–5 stele;
- de nivel mediu: 2–3 stele;
- de categorie modestă: 1 stea.
- amplasare: la intrarea sau ieșirea din oraș, de-a lungul arterelor intens circulate;
- construcție pe orizontală, cu câte un loc de parcare pentru fiecare spațiu de cazare;
- capacitate mijlocie sau mică;
- clientelă: turiștii automobiliști în tranzit sau în weekend;
- sejur de câteva ore până la 1–2 zile.
- închirierea locurilor pentru corturi și rulote;
- alimentația;
- vânzarea unor mărfuri;
- agrementul sportiv sau de divertisment;
- grătarul și închirierea de veselă;
- parcarea.
Clientela de afaceri, care călătorește în scop profesional: clienți exigenți, cu tendință de consum mare, care preferă hotelurile de lanț.
- odihna;
- igiena;
- servirea mesei;
- lucrul;
- primirea oaspeților;
- comunicațiile;
- informarea;
- divertismentul.
- corespondența și mesajele;
- păstrarea obiectelor de valoare;
- spălarea lenjeriei, curățarea îmbrăcămintei și a încălțămintei;
- transportul bagajelor și parcarea mașinii;
- schimbul valutar;
- inventarul suplimentar la cerere (pat suplimentar, pături, frigider).
Ai parcurs toate flashcardurile.
- Știu: 0
- De repetat: 0
Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.
Hartă mentală
Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.
-
corespondență, valori, spălătorie, bagaje
Serviciile complementare cazării completează găzduirea: corespondența, păstrarea valorilor, spălatul, transportul bagajelor, parcarea, schimbul valutar.
-
odihnă, igienă, lucru, divertisment
Camera de hotel are funcțiile de odihnă, igienă, servire a mesei, lucru, primire a oaspeților, comunicații, informare și divertisment.
-
de vacanță, de afaceri, resort
După motivația călătoriei, hotelurile sunt de vacanță, de afaceri, de sănătate și de tranzit.
Serviciile de cazare
Serviciile de cazare creează condițiile pentru nevoile turistului care stă în afara reședinței sale: odihnă, igienă și relații sociale.
- unitatea de cazare este domiciliul temporar al turistului;
- cazarea propriu-zisă este funcția principală.
-
odihnă, igienă, relații sociale
Cazarea propriu-zisă asigură odihna, igiena și spațiile pentru primirea oaspeților și pentru întâlniri.
-
de la pregătirea primirii la plecare
Cazarea propriu-zisă cuprinde pregătirea primirii, recepția, pregătirea cazării, sejurul și formalitățile de plecare.
-
cinci criterii
Unitățile de cazare se clasifică după servicii, amplasare, confort, regim de funcționare și capacitate.
-
structurile din normele în vigoare
Normele aprobate prin Ordinul nr. 65/2013 enumeră tipurile de structuri de primire și de spații de cazare.
-
permanente: hotel, motel, vilă, cabană, pensiune, hostel
Unitățile permanente funcționează tot anul; fiecare are amplasarea, capacitatea, clientela și serviciile ei.
-
sezoniere: camping, popas, sat de vacanță
Unitățile sezoniere sunt perimetre amenajate cu parcele de campare, căsuțe, bungalow-uri sau vile.
Test grilă
Bifează un răspuns la fiecare întrebare, apoi apasă „Vezi nota”. Răspunsurile corecte se arată după corectare.
Surse (4)
- Mihai, Ș., „Turism și alimentație. Manual pentru clasa a IX-a”, Editura CD Press, modulul II, capitolul 2 „Baza tehnico-materială în turism și alimentație publică”
- Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002
- Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul nr. 65/2013, forma consolidată la 17.08.2026
- Stănciulescu, G. (coord.), Dincă, C., Lepoica, S., Verdeș, Ș., Dragomir, P., Pătrașcu, N., Boe, G., Matei, R., Jelescu, F., „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a, specializarea Turism și alimentație publică”, Editura Oscar Print, București, 2003, capitolul 6