Sari la conținut
EduCamp

Teme de specialitate · 3.4

Serviciile de cazare

Conținutul serviciului de cazare, baza materială de cazare, tipologia unităților de cazare după cinci criterii, tipurile de structuri și de spații de cazare din normele în vigoare, caracterizarea hotelului, motelului, vilei, cabanei, pensiunii, hostelului, campingului, popasului și satului de vacanță, hotelul de vacanță și hotelul de afaceri, funcțiile camerei de hotel și serviciile complementare cazării.

Orice călătorie de mai multe zile are nevoie de un loc unde turistul să doarmă. De aceea, cazarea este un serviciu de bază. Turistul poate alege între un hotel, o pensiune, un motel, o cabană sau un camping, după scopul călătoriei și după banii de care dispune.

Cazarea are aproximativ 30% din consumul turistic, la fel ca alimentația, adică cea mai mare pondere dintre serviciile turistice.

Conținutul serviciului de cazare

Serviciile de cazare creează condițiile pentru nevoile pe care le are turistul cât timp stă în afara reședinței lui permanente. Ele sunt produsul industriei hoteliere, termen care desemnează fie toate activitățile din unitățile de cazare legate de primirea, sejurul și plecarea turiștilor, fie totalitatea unităților de cazare.

Conținutul serviciului de cazare depinde de două lucruri:

  • unitatea de cazare este domiciliul temporar al turistului, în care acesta petrece jumătate din timpul vacanței;
  • serviciile turistice tind să se integreze, astfel încât o singură unitate de cazare poate oferi toate serviciile cerute de turist: cazare, alimentație, agrement, tratament balnear.

Varietatea serviciilor depinde de tipul unității de cazare, de categoria de clasificare și de segmentul de clientelă (turiști în vacanță, oameni de afaceri).

Cazarea propriu-zisă este funcția de bază a fiecărei unități de cazare, oricare i-ar fi tipul. Ea cere spații și dotări pentru trei categorii de nevoi:

  • odihna, care depinde de amplasarea camerelor și de izolarea lor față de zgomot: scări, lifturi, culoare, holuri, stradă, spații de distracție;
  • igiena, care depinde de calitatea echipamentelor sanitare, de funcționarea și întreținerea lor și de obiectele și materialele de igienă personală, cu frecvența înlocuirii lor;
  • relațiile sociale, pentru care sunt necesare spații de primire a turiștilor, de întâlnire cu prieteni sau parteneri de afaceri și de organizare a unor evenimente (simpozioane, mese rotunde, expoziții).

Pe lângă amplasarea camerelor și izolarea lor fonică, odihna turistului depinde, după această carte, și de calitatea serviciilor oferite de personal.

Serviciul de cazare este, de fapt, o sumă de prestații oferite turistului la primire, pe durata sejurului și la plecare. Aceste prestații depind unele de altele. După specificul unității, unele sunt mai dezvoltate, altele lipsesc, iar altele se adaugă.

Baza materială de cazare

Valorificarea potențialului turistic al unei zone cere mijloace materiale pentru deplasarea și sejurul turiștilor. Ele formează baza tehnico-materială a turismului.

Componentele bazei tehnico-materiale specifice turismului sunt:

  • mijloacele de transport turistic: autocare, microbuze, mijloace de transport pe cablu;
  • unitățile de cazare: hoteluri, moteluri, vile, cabane, pensiuni, campinguri, sate de vacanță;
  • unitățile de alimentație: restaurante, braserii, unități fast-food, cofetării, patiserii;
  • mijloacele de agrement: terenuri și săli de sport, cluburi, parcuri de distracție, pârtii de schi, centre nautice și de echitație;
  • bazele și instalațiile de tratament balnear: băi, buvete, amenajări în saline, săli de gimnastică.

Turismul folosește și baza materială generală: căile de comunicație, transportul în comun, telecomunicațiile, rețelele de apă și energie, unitățile comerciale.

Baza materială de cazare este componenta principală, pentru că satisface nevoile de bază ale turistului. Ea trebuie să cuprindă tipuri diferite de unități de cazare, potrivite motivațiilor călătoriei și posibilităților financiare ale turiștilor.

Etapele serviciului de cazare

Serviciul de cazare începe înainte de sosirea turistului și se încheie după plecarea lui. Prestațiile se desfășoară într-o ordine stabilită:

Ultima etapă are în vedere revenirea clientului: felul în care este condus la plecare îl poate face să aleagă din nou aceeași unitate.

Tipologia unităților de cazare

În actele normative, unitățile de cazare se numesc structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare. Ele se clasifică după mai multe criterii:

CriteriulTipurile
serviciile oferite și modul de prestarehoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane, pensiuni, bungalow-uri, sate de vacanță, campinguri, apartamente mobilate, hoteluri plutitoare (boteluri), rulote, castele, roteluri (hoteluri pe roți)
amplasarea în teritoriuîn stațiuni (de litoral, montane, balneare); în orașe (în centru sau la periferie); de-a lungul căilor rutiere; plutitoare (boteluri)
nivelul de confortde lux (4–5 stele); de nivel mediu (2–3 stele); de categorie modestă (1 stea)
regimul de funcționaredeschise permanent; sezoniere
capacitatea de cazare (la hoteluri)mică (până la 50 de camere); medie (50–150 de camere); mare (150–300 de camere); foarte mare (peste 300 de camere); megahoteluri (peste 1.000 de camere)

Tipurile de structuri și de spații de cazare în normele în vigoare

Tipurile de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare și structura spațiilor de cazare sunt stabilite în Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul nr. 65/2013 și modificate în 2026, art. 14 alin. (1) și (2):

Caracterizarea unităților de cazare

Normele definesc hotelul, hotelul-apartament și motelul în anexa nr. 1, iar campingul în anexa nr. 1.6:

Unitățile de cazare permanente

UnitateaConstrucțiaAmplasareaCapacitateaDurata medie a sejuruluiClientelaServiciile
hotel (1–5 stele)cea mai mare varietate de spații de cazare (camere cu 1–4 paturi, garsoniere, apartamente); recepție; restaurant, bar; spații pentru serviciile specifice tipului de hotel; trei compartimente de bază: recepția, etajul, tehniculîn zone de interes turistic, în orașe, în zone balneare, după tipul hoteluluimare, mijlocie, mică1–2 zile până la 18–21 de zile, după tipul hoteluluituriști în vacanță, oameni de afaceri, persoane care își îngrijesc sănătatea, persoane în tranzitcazare în camere adaptate fiecărui segment; alimentație; servicii specifice; servicii suplimentare, cu plată și fără plată
hotel-apartament (2–5 stele)apartamente sau garsoniere cu salon, chicinetă sau colț amenajat cu veselă și frigider, dormitor separat, grup sanitar propriuîn orașe, la periferie, în stațiunimare, mijlocie, mică14 zile – 1 lunăoameni de afaceri sau turiști care stau multmicul dejun; activități de divertisment și serate, care le permit clienților să se cunoască
motel (1–3 stele)construcție pe orizontală, cu câte un loc de parcare pentru fiecare spațiu de cazare; recepție; spații pentru servicii suplimentarela intrarea sau ieșirea din oraș, de-a lungul arterelor intens circulatemijlocie, micăcâteva ore – 1–2 zileturiști automobiliști în tranzit sau în weekendparcare, stație de benzină, service sau rampă pentru mașină; masă consistentă, ușor digerabilă, fără alcool; produse pentru drum; informații despre trasee și starea drumurilor; agrement pentru weekend
vilă (1–5 stele)arhitectură specifică; bucătărie, sufragerie, parcare, spații de agrement, grădină sau curtela mare, la munte, în stațiuni balnearerelativ redusă1–2 zile până la 6–10 zileturiști la odihnă sau tratament, turiști de weekendînchirierea bucătăriei; pregătirea mesei de o menajeră, contra cost; piscină, saună, terenuri de sport; parcare
cabană (1–3 stele)arhitectură specifică; camere cu 2–4 paturi sau camere comune; grup sanitar de regulă comun; cantină-restaurantîn zone montane, pe traseele turistice, în rezervații naturalerelativ redusă1–2 zile până la 6–7 zileiubitori de drumeții, de sporturi de iarnă, de alpinism; turiști în vacanțămasă consistentă și băuturi calde; jocuri de cabană; închirierea echipamentului sportiv; informații despre trasee și vreme; harta zonei și marcajele; declararea traseului; legătura cu salvamontul
pensiune turistică urbană (1–5 stele)clădiri în gospodăriile localnicilor sau construcții independente, cu arhitectura zonei; spații de odihnă în aer liber, parcareîn orașe cu potențial turistic ridicatmică, până la 20 de camere1–2 zile până la 6–7 zileturiști care vor o atmosferă familialăcazare, mic dejun sau masă, agrement
pensiune turistică rurală (1–5 margarete)clădiri în gospodăriile localnicilor sau construcții independente, cu arhitectura zoneiîn zone rurale cu potențial turistic ridicatmică: 10 camere, cel mult 30 de paturi1–2 zile până la 6–7 zilefamilii care vor o vacanță într-un loc natural, nepoluat, cu hrană naturală; turiști care vor o altă experiență; persoane cu venituri mai micimasă tradițională din produse proprii; inițiere în meșteșuguri (olărit, țesut, încondeierea ouălor); târguri și sărbători locale; plimbări cu sania sau căruța; drumeții, pescuit, vânătoare
hostel (1–3 stele)dotări simple, potrivite tinerilorîn centre universitare, în stațiuni și zone frecventate de tinerimijlocie, mică1–2 zile până la 6–7 ziletinericazare în camere cu 2–4 sau mai multe paturi; masă în regim de cantină; agrement; regulament interior de comportare

Unitățile de cazare cu funcționare sezonieră

UnitateaCe cuprindeAmplasareaCapacitateaDurata medie a sejuruluiClientelaServiciile
camping (1–4 stele)perimetru împrejmuit cu parcele pentru corturi și rulote, grupuri sanitare, vestiare și dușuri, cantină sau restaurant, magazine și spații de agrement, loc de joacă pentru copii, recepție, parcare, spații verzi (cel puțin 15% plantat cu arbori sau arbuști), racord la apă și energie electricăla mare, la munte și în alte zone cu potențial turistic bogatmare, mijlocie, mică1–2 zile, 6–12 zilepersoane cu venituri relativ reduse, iubitori de drumețiiînchirierea locurilor pentru corturi și rulote; alimentație; vânzarea unor mărfuri; agrement sportiv sau de divertisment; grătar; închirierea de veselă; parcare
popas turistic (1–2 stele)perimetru împrejmuit cu căsuțe din lemn (o cameră, un antreu sau o terasă, eventual grup sanitar propriu) și bungalow-uri, grupuri sanitare comune, cantină sau restaurant, magazine și spații de agrementla mare, la munte și în alte zone cu potențial turistic bogatmică, mijlocie1–2 zile, 6–12 zilepersoane cu venituri relativ reduseînchirierea căsuțelor; alimentație; vânzarea unor mărfuri; agrement; închirierea de veselă și grătar
sat de vacanță (2–3 stele)perimetru delimitat cu vile sau bungalow-uri, grupuri sanitare, cantină sau restaurant, spații de agrement sportiv și cultural, recepție, spații verzila mare, la munte și în alte zone cu potențial turistic bogatmare, mijlocie, mică1–2 zile până la 6–12 zilemai ales tinerialimentație; vânzarea unor mărfuri; accent pe agrementul sportiv și de divertisment

Elementul de bază al campingului este parcela de campare: o suprafață delimitată și marcată pe care turistul își parchează mașina și își instalează cortul sau rulota, cu spațiu liber pentru mișcarea și odihna a patru persoane. În camping pot exista și căsuțe tip camping și bungalow-uri. Popasul turistic oferă aceleași dotări și servicii ca un camping de aceeași categorie, dar nu are teren pentru corturi și rulote.

Tipurile de hoteluri

După motivația călătoriei și după segmentul principal de clientelă, hotelurile se împart în:

  • hoteluri de vacanță;
  • hoteluri de afaceri;
  • hoteluri de sănătate (de tratament, wellness/spa);
  • hoteluri de tranzit.

Multe hoteluri se încadrează în mai multe tipuri, de aceea o tipologie unitară se stabilește greu.

Hotelul de vacanță

CriteriulCaracteristici
amplasareaîn zone pitorești, liniștite: pe litoral, la munte, în deltă, lângă un lac, la marginea pădurii, lângă zonele de agrement ale marilor orașe
caracteristicile constructivearhitectură potrivită zonei; clădire dezvoltată mai ales pe orizontală, cu aspect vesel; spații variate de agrement și animație (terenuri de sport, piscine, săli de gimnastică, cluburi, baruri de noapte, săli de spectacol); camere cu balcon spre obiectivul natural principal; holuri și camere mai mari și mai elegante; mai multe spații de alimentație (restaurante, braserie, baruri, cofetărie), folosite și pentru întâlniri și divertisment
capacitateamare, mijlocie, mică; tendința este spre unități mici și mijlocii, potrivite sejurului în familie
perioada de funcționaresezonier pe litoral, permanent în celelalte zone; sezonalitatea accentuată cere tarife diferite în sezon, înainte și după sezon și în extrasezon
durata medie a sejurului6–10/14 zile, cu tendință de scădere
clientelaturiști în vacanță, turiști de weekend
serviciilecazare în camere potrivite familiilor, persoanelor singure și grupurilor de prieteni; preparate gustoase, variate, specifice zonei, echilibrate nutritiv, cu liste de preparate pe cicluri de una sau două săptămâni, ca să nu se repete; agrement sportiv (cursuri de tenis, înot, schi, aerobic, drumeții, închirierea echipamentului); divertisment (cazinou, discotecă, săli de jocuri); spectacole și expoziții; animație; supravegherea copiilor (grădiniță, baby-sitter); informații turistice

Variante ale hotelului de vacanță sunt:

  • resortul (resort hotel): un complex care reunește, pe un teren mare (50.000–350.000 mp), toate serviciile unei vacanțe, ca turistul să rămână cât mai mult în incintă; serviciile sunt de obicei în sistem all inclusive. Clientela este formată din familii cu copii și din turiști care vor un sejur relaxant fără să se deplaseze;
  • hotelul club: reunește, ca resortul, toate serviciile pentru o vacanță complexă, dar se adresează unui segment bine determinat (familii cu copii, tineri, jucători de golf);
  • satul de vacanță (holiday village): un ansamblu de vile sau bungalow-uri în jurul unui nucleu central cu recepție, restaurante, baruri, spații de agrement și servicii, amplasat într-o zonă cu vegetație bogată.

Hotelul de afaceri

CriteriulCaracteristici
amplasareaîn marile orașe, în zona centrală sau aproape de ea, lângă centrele comerciale sau de afaceri; în stațiuni
caracteristicile constructiveclădire dezvoltată în general pe verticală, cu aspect sobru; spații pentru conferințe și reuniuni, birouri de închiriat, centre de afaceri, săli polivalente
perioada de funcționarepermanent; sezonalitate accentuată în cursul săptămânii: grad mare de ocupare de luni până joi, cerere scăzută de vineri până luni, în concedii și în sărbătorile de iarnă
clientelaclientela de afaceri, care călătorește în scop profesional
serviciilecamere cu birou, calculator, internet, telefon; restaurant cu bucătărie internațională, bufet suedez; închirierea sălilor de conferințe și de întâlniri; centru de afaceri (internet, calculatoare, xerox); telecomunicații; secretariat, traduceri, mese festive; informații despre ambasade, ministere, firme, notari, avocați; agrement sportiv și de divertisment; măsuri speciale de securitate; check-in și check-out rapide

Particularitățile clientelei de afaceri sunt:

  • clienții sunt exigenți;
  • au tendința de a consuma mult;
  • preferă hotelurile de lanț.

Din hotelurile de afaceri s-au desprins hoteluri specializate: hotelurile pentru congrese și conferințe (convention & conference hotels), cu 200–2.000 de camere și categoria de 3–5 stele, hotelurile specializate pe seminarii și hotelurile specializate pe conferințe.

Funcțiile camerei de hotel

Spațiul de cazare este format din trei încăperi: vestibulul, baia și camera propriu-zisă. Proiectarea, dimensionarea, dotarea și finisarea lui trebuie să asigure următoarele funcții:

FuncțiaDotările care o asigură
odihnapaturi, noptiere
igienagrupul sanitar propriu
servirea mesei (alimentația)lista-meniu, comanda pentru micul dejun
lucrulmasă de lucru, scaun, veioză
primirea oaspețiloro masă și două fotolii
comunicațiiletelefon, radio
informarealista serviciilor hotelului, pliante, informații prin telefon
divertismentultelevizor

Confortul unei camere de hotel depinde de:

  • dimensiunea spațiilor;
  • calitatea, funcționalitatea și confortul mobilierului;
  • mărimea patului și calitatea lenjeriei;
  • repartizarea zonelor pentru fiecare funcție (odihnă, lucru);
  • sursele de lumină naturală și artificială;
  • climatizarea, temperatura și prospețimea aerului;
  • izolarea fonică;
  • decorațiunile unitare și armonia culorilor;
  • echipamentele și accesoriile: oglindă, televizor cu programe prin cablu, minibar, seif, internet.

Serviciile complementare cazării

Pe lângă cazarea propriu-zisă, unitatea de cazare oferă servicii care o completează:

  • corespondența: primirea și distribuirea ei;
  • mesajele: preluarea și transmiterea lor;
  • păstrarea valorilor;
  • spălarea și călcarea lenjeriei;
  • curățarea îmbrăcămintei și a încălțămintei;
  • transportul bagajelor;
  • parcarea mașinii;
  • schimbul valutar;
  • dotarea camerei, la cererea turistului, cu inventar suplimentar: pat suplimentar, pături, frigider, televizor.

Lista din 2003 adaugă la serviciile complementare cazării și repararea unor obiecte ale turistului.

Unitatea de cazare mai poate oferi:

  • servicii complementare alimentației: mese festive, meniuri de regim sau lacto-vegetariene la cerere, room-service, pachete cu hrană rece;
  • alte servicii: informare, intermediere (închirieri, rezervări, reparații), servicii cu caracter special (congrese, simpozioane, expoziții, festivaluri, supravegherea copiilor), servicii cultural-artistice, de agrement și sportive (lecții de înot, schi, golf, excursii), asigurări, traduceri simultane, servicii comerciale.

Apariții la examen

ExamenVariantaSubiectulTema
Titularizare 20253II (eseu)cinci servicii complementare cazării
Definitivat 20193I.1cinci componente ale bazei materiale specifice turismului; șase tipuri de spații de cazare; caracterizarea hotelului (amplasare, capacitate, clientelă)
Definitivat 20203I.1.b–dmotelul (definiție, amplasare, capacitate, clientelă, durata sejurului); cinci servicii oferite într-un camping; clasificarea unităților de cazare după amplasare și după confort
Definitivat 20213I.2tipologia unităților de cazare după trei criterii; hotelul de vacanță; clientela hotelului de afaceri; șase funcții ale camerei de hotel

Flashcarduri

Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.

Flashcardul 1 din 12

Știu: 0 De repetat: 0

Întrebare

Ce este serviciul de cazare, după Stănciulescu și colaboratorii (2003)?

Apasă pe flashcard pentru a vedea răspunsul
Răspuns

Ce este serviciul de cazare, după Stănciulescu și colaboratorii (2003)?

Serviciul de cazare (găzduire) reprezintă serviciul de bază, întrucât unitatea de cazare îndeplinește pentru turist rolul de domiciliu temporar.

Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.

Hartă mentală

Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.

Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →

Test grilă

Bifează un răspuns la fiecare întrebare, apoi apasă „Vezi nota”. Răspunsurile corecte se arată după corectare.

  1. 1 Unitatea de cazare amplasată de-a lungul arterelor intens circulate, cu un loc de parcare pentru fiecare spațiu de cazare, este

  2. 2 Hotelul-apartament se deosebește de hotel prin faptul că

  3. 3 Elementul de bază al unui camping este

  4. 4 Popasul turistic se deosebește de camping prin faptul că

  5. 5 Hotelul de afaceri se dezvoltă de obicei

  6. 6 Durata medie a sejurului într-un hotel de vacanță este de

  7. 7 Spațiul compus din dormitor pentru două persoane, salon și grup sanitar propriu este, potrivit normelor,

  8. 8 Este un serviciu complementar cazării:

  9. 9 Compararea rezervărilor și a comenzilor cu capacitățile existente se face în etapa de

Surse (4)
  • Mihai, Ș., „Turism și alimentație. Manual pentru clasa a IX-a”, Editura CD Press, modulul II, capitolul 2 „Baza tehnico-materială în turism și alimentație publică”
  • Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002
  • Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul nr. 65/2013, forma consolidată la 17.08.2026
  • Stănciulescu, G. (coord.), Dincă, C., Lepoica, S., Verdeș, Ș., Dragomir, P., Pătrașcu, N., Boe, G., Matei, R., Jelescu, F., „Economia întreprinderii și elemente de legislație. Manual pentru clasa a XI-a, specializarea Turism și alimentație publică”, Editura Oscar Print, București, 2003, capitolul 6
Actualizat: 6 noiembrie 2026