Teme de specialitate · 3.2
Calitatea serviciilor turistice
Conceptul de calitate a serviciilor turistice, elementele calității, aprecierea calității de către client prin compararea așteptărilor cu experiența, cei cinci factori determinanți ai calității unui serviciu, factorii care influențează calitatea serviciilor hoteliere și modalitățile de apreciere și de măsurare a calității.
Un turist mulțumit revine la același hotel și îl recomandă prietenilor. Un turist nemulțumit alege altă dată alt hotel. Calitatea serviciilor hotărăște, așadar, dacă întreprinderea de turism își păstrează clienții.
Calitatea unui serviciu se apreciază însă mai greu decât calitatea unui produs, din două motive:
- serviciile sunt intangibile: turistul nu le poate încerca înainte de cumpărare;
- serviciile sunt eterogene: nu se pot presta de două ori identic; același ospătar poate servi foarte bine o masă și mai puțin bine pe următoarea.
Conceptul de calitate a serviciilor
Calitatea în general este definită în standardul SR ISO 8402:
Entitatea poate fi o activitate sau un proces, un produs, o organizație, un sistem sau o persoană. Cuvântul calitate vine din latinescul qualis, care înseamnă „fel de a fi”, „proprietate”.
În turism, calitatea este elementul care definește în mod particular produsul turistic.
Organizația Mondială a Turismului leagă calitatea serviciilor turistice de satisfacerea nevoilor legitime, a cerințelor și a așteptărilor turistului, la un preț acceptabil și cu respectarea standardelor de siguranță și securitate, igienă, accesibilitate, transparență, autenticitate și armonie cu mediul uman și natural.
Calitatea serviciilor este judecată diferit de cele două părți:
| Cine judecă | După ce criteriu |
|---|---|
| prestatorul | calitatea tehnică, obiectivă: dacă s-a respectat tehnologia de prestare stabilită prin standarde |
| clientul | calitatea subiectivă: dacă a primit ce aștepta și dacă felul în care a fost servit l-a mulțumit |
Un serviciu bun din punct de vedere tehnic nu garantează că clientul este mulțumit. Prestatorul trebuie să țină seama și de relația cu clientul și de atitudinea cu care oferă serviciul. Percepția calității diferă de la un client la altul. Ea mai depinde de două lucruri: dacă serviciul este nou sau cunoscut și dacă clientul îl folosește prima dată sau l-a mai folosit.
Calitatea totală a unui serviciu are trei componente:
- imaginea firmei: imaginea și atractivitatea de ansamblu a firmei de turism;
- calitatea tehnică: însușirile esențiale ale serviciului, care satisfac nevoile clientului;
- calitatea funcțională: modul în care este prestat serviciul. Ea depinde mult de personal.
Diferențele dintre bunuri și servicii
Calitatea unui serviciu se judecă altfel decât calitatea unui bun, pentru că serviciul are alte caracteristici:
| Criteriul | Bunurile | Serviciile |
|---|---|---|
| tangibilitatea | sunt tangibile: cumpărătorul le poate vedea, atinge sau încerca | au o parte intangibilă și una tangibilă; nu pot fi gustate, atinse sau auzite înainte de consum |
| stocarea | se păstrează în depozit și se vând mai târziu | nu pot fi stocate; serviciul nefolosit la timp se pierde |
| producția și consumul | se fabrică înainte de vânzare, iar producția, vânzarea și consumul au loc în locuri diferite | se produc și se consumă în același timp și în același loc; serviciul nu poate fi despărțit de prestator |
| participanții | la realizarea produsului participă numai producătorul | prestatorul și clientul participă împreună la prestare |
| revânzarea | pot fi revândute, chiar și după folosire | nu pot fi revândute |
| variabilitatea | redusă | ridicată: serviciul depinde de persoana care îl prestează, de starea ei, de loc și de moment |
| aprecierea | acceptarea de către cumpărători se măsoară ușor | satisfacția clientului se măsoară greu, pentru că depinde și de comportamentul personalului în timpul prestării |
| proiectarea | pornește de la producător | pornește de la client |
Elementele calității serviciilor
Prestatorul și clientul intră în contact într-un anumit cadru. După acest cadru, elementele calității serviciilor se grupează în trei categorii:
- ambianța: elementele care formează cadrul contactului dintre prestator și client, adică clădirile, mobilierul, decorul și caracterul funcțional al spațiilor;
- elementele materiale: echipamentele;
- personalul de servire.
Aprecierea calității de către client
Calitatea serviciilor este apreciată, în final, de client. El compară ce aștepta înainte de cumpărare cu experiența din timpul prestării. Comparația are în vedere:
- așteptările din momentul dinaintea cumpărării;
- procesul de prestare a serviciilor;
- rezultatul prestării serviciilor.
Comparația poate avea patru rezultate:
| Rezultatul | Când apare |
|---|---|
| servicii excelente | așteptările clientului au fost depășite |
| servicii de bună calitate | așteptările clientului corespund promisiunilor prestatorului sau nivelului serviciilor primite în alte situații, în trecut |
| servicii satisfăcătoare calitativ | clientul acceptă o calitate mediocră, pentru că serviciile se află în limitele unei zone de toleranță și pentru el contează una sau mai multe dintre utilitățile oferite (de exemplu, într-o situație personală urgentă) |
| servicii necorespunzătoare calitativ | serviciile sunt sub nivelul așteptărilor clientului |
Calitatea serviciilor se definește și se determină mai greu decât calitatea produselor, din cauza intangibilității. De aceea, pentru a măsura calitatea serviciilor, trebuie aflat cum evaluează clienții prestațiile primite.
Factorii determinanți ai calității unui serviciu
Calitatea unui serviciu este determinată de cinci factori:
| Factorul | Ce cuprinde |
|---|---|
| corectitudinea | serviciile se prestează la timp și în condiții optime; nota de plată (factura) se întocmește corect |
| receptivitatea | serviciul se oferă cu promptitudine; personalul dorește să răspundă solicitărilor clienților |
| siguranța (capacitatea prestatorilor de a inspira încredere) | personalul este competent, politicos, respectuos și amabil; clientul nu este expus niciunui pericol (siguranța fizică); datele lui sunt confidențiale |
| individualizarea (personalizarea) | prestatorul se preocupă să înțeleagă nevoile specifice ale clientului, oferă servicii adaptate segmentului de clientelă și personalizează relațiile cu clienții |
| elementele tangibile | clădirile, mobilierul, decorul și confortul sunt cât mai atractive |
Factorii care influențează calitatea serviciilor turistice
În unitățile hoteliere, calitatea serviciilor depinde de trei grupe de factori:
- calitatea facilităților (instalații și echipamente). Facilitățile trebuie:
- să îndeplinească cerințe de confort, funcționalitate, igienă, securitate, fiabilitate, estetică și ergonomie;
- să fie potrivite segmentelor principale de clienți;
- să creeze o atmosferă potrivită prin decor, culori, lumină, temperatură, umiditate, aer proaspăt și sonorizare;
- calitatea personalului:
- profesionalismul: competența, politețea, respectul, solicitudinea, onestitatea;
- aspectul fizic și ținuta, pentru că clientul asociază adesea serviciul cu persoana care îl prestează;
- organizarea: cât așteaptă clientul, cât durează prestarea serviciului și cât durează fiecare proces.
Calitățile personalului hotelier se grupează astfel:
| Grupa de calități | Exemple |
|---|---|
| calități fizice | stare bună de sănătate, rezistență la efort fizic, îndemânare, vedere și auz bune, voce plăcută |
| calități fizionomice | înfățișare plăcută, armonia mișcărilor și a gesturilor |
| calități psiho-intelectuale | memorie vizuală și auditivă, capacitate de înțelegere rapidă, spirit de observație, atenție |
| calități psiho-profesionale | cunoștințe de operare pe calculator, vocabular bogat și corect, cunoașterea limbilor străine, sociabilitate |
| calități morale | cinste, politețe, discreție, punctualitate |
Pe lângă calitățile personalului, calitatea serviciilor hoteliere depinde și de calitatea echipamentelor hoteliere.
Aprecierea și măsurarea calității
Serviciile sunt nemateriale, iar clienții le apreciază subiectiv, de aceea calitatea lor se măsoară greu. Pentru a avea totuși o imagine concretă, se folosesc următoarele modalități de apreciere:
| Caracteristica de calitate | Cum se apreciază |
|---|---|
| personalul și comportamentul lui | câte reclamații au făcut clienții din cauza comportamentului personalului |
| caracteristicile temporale | timpul necesar prestării serviciului și activităților care îl însoțesc (de exemplu, durata zborului plus timpul de așteptare a bagajelor) |
| neconformitatea serviciilor | numărul de erori la 100 de prestații; diferența dintre nivelul de calitate declarat și cel real (de exemplu, camerele unui hotel dotate sub nivelul categoriei declarate) |
| facilitatea relativă | limitarea sau lipsa posibilității de a folosi serviciile plătite în pachet (de exemplu, piscina hotelului închisă, temperatura nepotrivită în cameră) |
Prețul și categoria de clasificare a unității nu sunt indicatori siguri ai calității:
- prețul poate fi mai mare decât nivelul calitativ, când firma vrea să atragă o anumită categorie de clienți (prețul de smântânire), sau mai mic, când vrea să intre pe piață (prețul de dumping);
- sistemele de clasificare diferă de la o țară la alta.
Metoda SERVQUAL
SERVQUAL este o metodă de măsurare a calității serviciilor, elaborată în 1985 de cercetătorii americani Parasuraman, Zeithaml și Berry și modificată în 1988. Ea folosește cinci dimensiuni ale calității:
Materialul acesta se citește pe educamp.ro și nu se tipărește.
S-a încheiat minutul de citit liber.
Ce cuprinde subcapitolul
- Conceptul de calitate a serviciilor
- Elementele calității serviciilor
- Aprecierea calității de către client
- Factorii determinanți ai calității unui serviciu
- Factorii care influențează calitatea serviciilor turistice
- Aprecierea și măsurarea calității
- Asigurarea calității și standardele
- Apariții la examen
Continuă lectura ca și cursant
Cel puțin un subcapitol din fiecare capitol este disponibil gratuit și integral. Pentru a citi toate celelalte subcapitole ale disciplinei, te înscrii la cursul de pregătire.
Te înscrii, alegi în cont când începe cursul și plătești prima lună prin transfer bancar. Pentru a vedea mai întâi cum este prezentată materia, poți reveni la primul subcapitol al capitolului.
Acces la suportul de curs
25 RON / lună, fără ședințe
Ce cuprinde:
- Acces la toate lecțiile disponibile
- Suport de curs pentru tematica științifică și metodică
- Exemple, explicații și exerciții
- Acces la materialele noi adăugate pe platformă
- Posibilitatea de a adresa întrebări
Surse (3)
- Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002
- Mihai, Ș., „Turism și alimentație. Manual pentru clasa a IX-a”, Editura CD Press, capitolul 3
- Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licențelor și brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul nr. 65/2013, forma consolidată la 17.08.2026