Mijloacele de învățământ. Mediul de instruire

La lecția despre agențiile de turism, profesorul arată pe videoproiector pagina de internet a unei agenții, distribuie cataloage de vacanță și le cere elevilor să completeze, pe calculator, un voucher. Videoproiectorul, cataloagele, calculatoarele și formularul de voucher sunt mijloace de învățământ. Laboratorul în care se află ele, cu mobilierul, aparatura și documentele lui, este mediul de instruire.

Mijloacele de învățământ

Ce este important:

• mijloacele de învățământ sprijină toate laturile activității didactice: predarea, învățarea, formarea deprinderilor și evaluarea;
• ele sunt instrumente auxiliare: un obiect sau un aparat devine mijloc de învățământ numai când este folosit cu un scop pedagogic; ele nu înlocuiesc profesorul;
• într-o lecție, mijloacele folosite se completează unele pe altele.

Profesorul alege mijloacele de învățământ după:

• conținutul modulului;
• obiectivele (rezultatele învățării) lecției;
• vârsta, nivelul și particularitățile grupului de elevi;
• locul și forma în care se desfășoară activitatea;
• timpul disponibil;
• dotarea școlii.

Modul de folosire depinde și de forma de organizare: în activitatea frontală, profesorul mânuiește mijloacele, iar elevii urmăresc; în activitatea pe grupe, elevii le folosesc, iar profesorul coordonează; în activitatea individuală, fiecare elev le folosește singur, după sarcina primită. Profesorul de discipline tehnologice trebuie să știe să folosească el însuși echipamentele: de exemplu, programul de rezervări din laboratorul tehnologic.

Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ

Mijloacele de învățământ nu servesc doar la transmiterea informației. Ele au și un rol formativ: elevii învață să folosească, să aleagă și să interpreteze instrumente de care au nevoie pentru a descrie și a înțelege realitatea.

Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ sunt:

Ce este important pentru examen:

• la cerința „Prezentați patru funcții didactice” se scrie numele funcției, în ce constă și un exemplu din specialitate; baremul (Titularizare 2014) punctează „prezentarea corectă și completă a fiecărei funcții”.

Clasificarea mijloacelor de învățământ

După rolul lor în comunicarea didactică, mijloacele de învățământ se împart în două grupe:

• mijloace care cuprind mesaj didactic, adică poartă ele însele informația:
  • obiectele naturale, originale;
  • obiectele care le înlocuiesc pe cele reale: machete, mulaje, modele;
  • suporturile figurative și grafice: hărți, planșe cu imagini, albume de fotografii, panouri;
  • mijloacele simbolico-raționale: tabele, scheme ale unor structuri sau ale unor procese;
  • mijloacele tehnice audiovizuale: filme, înregistrări audio și video, prezentări;
• mijloace care facilitează transmiterea mesajelor didactice, adică ajută la predare, la exersare și la aplicare:
  • aparatura și instalațiile de laborator;
  • echipamentele din ateliere;
  • aparatele sportive și instrumentele muzicale;
  • calculatoarele și programele de instruire;
  • jocurile didactice;
  • simulatoarele.

Ce este important:

• împărțirea este relativă: un mijloc care cuprinde mesaj îl și transmite, iar suportul care transmite are și el un mesaj;
• se adaugă o a treia grupă, apărută mai recent: mijloacele folosite la evaluare, cu care se măsoară ce au învățat elevii.

Exemple pentru modulele de turism:

La disciplinele tehnice, mijloacele se grupează și după funcția lor în lecție:

După momentul apariției, mijloacele de învățământ se mai împart în generații: de la tablă, manuscrise și obiecte reale (prima generație), la manuale tipărite, apoi la mijloacele audiovizuale, mașinile de instruire, calculatorul și rețelele de comunicare (internetul, videoconferința). Cele noi nu le înlocuiesc pe cele vechi: tabla rămâne folosită zilnic, alături de videoproiector.

Caracteristicile mijloacelor de învățământ

Mijloacele de învățământ sunt utile numai dacă sunt integrate în lecție și au un scop pedagogic clar. Forma de prezentare nu ține locul conținutului, iar mijloacele nu țin locul predării, pe care o conduce profesorul.

Mijloacele tehnice de instruire au valoare pedagogică prin câteva caracteristici:

• flexibilitatea și adaptabilitatea: se pot schimba după nevoile momentului și le pot folosi atât profesorul, cât și elevii;
• generalitatea: aceeași informație poate fi prezentată în forme diferite (text, imagine, sunet);
• paralelismul: același mijloc servește mai multor scopuri: predare, exersare, evaluare;
• accesibilitatea: se folosesc ușor;
• siguranța în funcționare: funcționează fără defecțiuni și fără riscuri.

Un mijloc de învățământ bine conceput corespunde programei, solicită mai multe simțuri, stimulează căutarea și descoperirea, permite formarea deprinderilor, reduce efortul de învățare, se integrează repede în lecție, este ușor de folosit, are un cost accesibil.

Avantajele mijloacelor tehnice audiovizuale:

• completează explicațiile verbale cu un suport vizibil, intuitiv;
• îi apropie pe elevi de o realitate greu sau deloc accesibilă direct (o destinație îndepărtată, activitatea unui aeroport);
• trezesc și susțin interesul pentru învățare;
• consolidează cunoștințele și abilitățile;
• folosesc mai eficient timpul de instruire.

Limitele mijloacelor audiovizuale:

• uniformizează perceperea și interpretarea realității;
• pot duce la receptare pasivă;
• uneori exagerează sau deformează fenomenele prezentate, iar elevii își formează imagini false;
• pot duce la o învățare superficială.

Integrarea mijloacelor de învățământ în lecție

Mijloacele se aleg și se integrează în funcție de:

• obiectivele (rezultatele învățării) urmărite;
• conținutul concret al lecției;
• metodele și procedeele folosite;
• particularitățile elevilor și dotarea școlii.

Pentru a fi eficiente, mijloacele de învățământ:

• se pregătesc și se verifică înainte de oră (aparatura funcționează, documentele sunt multiplicate);
• se folosesc la momentul potrivit al lecției și numai cât este nevoie;
• sunt vizibile sau accesibile pentru toți elevii;
• sunt însoțite de explicațiile profesorului și de sarcini clare pentru elevi;
• nu se folosesc prea multe în aceeași lecție, ca să nu distragă atenția.

Mediul de instruire

Ce este important:

• la disciplinele tehnologice, multe competențe se formează numai într-un spațiu dotat cu mijloace specifice; de aceea mediul de instruire are o importanță deosebită;
• în acest spațiu, elevii văd demonstrată teoria, o aplică practic, simulează situații reale, exersează deprinderi, realizează produse și lucrează independent;
• la Tehnician în turism, curriculumul recomandă laboratoare sau cabinete de specialitate și ateliere de instruire practică, din școală sau de la operatorul economic, dotate după lista minimă de resurse.

Cabinetul școlar este sala de specialitate, dotată cu aparatură și materiale, în care elevii își însușesc cunoștințe noi și își formează priceperi și deprinderi; aici se pot ține și cercuri, activități de muncă independentă sau de cercetare. La turism, cabinetul are calculatoare, videoproiector, hărți turistice, cataloage, documente specifice și o mică bibliotecă de specialitate.

Laboratorul școlar

Ce este important:

• în laborator predomină lecțiile de formare de priceperi și deprinderi practice: elevii folosesc aparatura, lucrează, analizează și trag concluzii, dovedind că au înțeles teoria;
• activitatea se organizează pe grupe sau individual, după cât de bine este dotat laboratorul;
• la începutul anului, profesorul prezintă laboratorul, echipamentele și lucrările care se vor face;
• în timpul lucrărilor, profesorul dă sarcini precise, atrage atenția asupra etapelor importante, supraveghează, coordonează și analizează concluziile elevilor;
• mijloacele din laborator servesc atât la predare-învățare, cât și la evaluare.

La calificarea Tehnician în turism, laboratorul tehnologic este locul orelor practice ale modulelor (de exemplu, 99 de ore pe an la „Activitatea agenției de turism”, clasa a XI-a). La modulele de economie, orele de laborator se desfășoară prin metoda firma de exercițiu: elevii conduc o firmă virtuală, cu compartimentele și documentele unei firme reale.

Formele de organizare a activității în laborator:

• frontală: demonstrația profesorului, instructajul, analiza finală a lucrărilor;
• pe grupe: fiecare grupă lucrează la un post sau are un rol (compartimentele firmei de exercițiu: vânzări, marketing, contabilitate);
• individuală: fiecare elev execută lucrarea la postul lui de lucru.

Dotarea laboratorului pentru modulul „Activitatea agenției de turism” este stabilită în curriculum: