Sari la conținut
EduCamp

Teme de specialitate · 8.1

✓ GRATUIT

Conținutul și caracteristicile pieței turistice

Cele două abordări în definirea pieței turistice și caracteristicile ei - complexitatea, opacitatea, sensibilitatea la schimbările din macromediu, mobilitatea, concentrarea în timp și în spațiu și varietatea formelor de manifestare.

O familie din Iași rezervă pe internet, în ianuarie, cinci nopți la un hotel din Eforie Nord pentru luna august. Agenția de turism din Iași vinde sejurul, hotelul din Eforie Nord primește plata, iar familia călătorește la mare abia peste șapte luni. Vânzarea, plata, informațiile schimbate și deplasarea familiei fac parte din piața turistică.

Piața și piața turistică

Piața este o componentă a macromediului. Ea reglează raporturile din economie și arată dacă o activitate răspunde nevoilor reale ale societății. Piața este legată de toate celelalte componente ale macromediului: o schimbare în economie, în legislație sau în viața socială se vede imediat în vânzări și în cumpărări. De aceea, pentru a aprecia evoluția unei activități, trebuie cunoscute caracteristicile pieței și modul în care ea funcționează.

Piața are o structură foarte complexă și se împarte în multe componente, după diferite criterii. Una dintre ele este piața turistică. Ea s-a format în timp, pe măsură ce călătoriile s-au înmulțit, produsul turistic s-a conturat, iar factorii și mecanismele proprii turismului au devenit clare.

Piața turistică face parte din piața în general și din piața serviciilor în particular. Are, deci, trăsături comune cu acestea, dar și caracteristici proprii, care vin din specificul activității turistice.

Abordările în definirea pieței turistice

Piața turistică se definește în două feluri.

1. Piața turistică privită ca ansamblu al tranzacțiilor. Această definiție urmează sensul general al noțiunii de piață:

În această abordare, piața nu înseamnă numai circulația produselor. Ea cuprinde și:

  • circulația informațiilor;
  • circulația banilor;
  • raporturile dintre furnizori și clienți;
  • raporturile dintre aceștia și organismele publice;
  • raporturile cu concurenții;
  • efectele tuturor acestor relații.

Locul în care se fac vânzările și cumpărările dă pieței o anumită mărime și anumite caracteristici.

2. Piața turistică privită ca loc de întâlnire a ofertei cu cererea.

A doua abordare arată că oferta și cererea sunt cele două laturi ale pieței, legate între ele. Caracteristicile ofertei, caracteristicile cererii și modul în care ele ajung la echilibru dau specificul pieței turistice și o deosebesc de celelalte piețe.

AbordareaCe pune în prim-plan
piața ca ansamblu al tranzacțiilorvânzările și cumpărările de produse turistice, relațiile care apar între participanți, spațiul și timpul în care au loc
piața ca sferă de confruntare între ofertă și cerereproducția turistică, de o parte, nevoile și dorințele turiștilor, de cealaltă parte, și felul în care acestea se echilibrează

Caracteristicile pieței turistice

Piața turistică are următoarele caracteristici:

  • complexitatea;
  • opacitatea;
  • sensibilitatea mare la schimbările din macromediu, elasticitatea și dinamismul;
  • mobilitatea;
  • concentrarea în timp și în spațiu;
  • varietatea formelor de manifestare.

Complexitatea

Complexitatea vine din conținutul produsului turistic, adică al ofertei. Produsul turistic cuprinde bunuri și servicii, elemente tangibile și elemente intangibile.

Minciu (2005, fig. 5.1) reprezintă produsul turistic (vacanța) în centru, înconjurat de componentele lui:

Elemente tangibileElemente intangibile
hotelul, restaurantul, mijlocul de transportagrementul, distracția
pârtiile, ambarcațiunile, sălile de jocuriatmosfera, ambianța
mâncarea și băuturaserviciile de rezervare (locuri, vacanțe)
suportul material: telefon, fax, sisteme computerizate de rezervaremetodele de servire

De aici rezultă:

  • piața turistică se află la granița dintre piața bunurilor și piața serviciilor și preia trăsături de la amândouă;
  • fiecare componentă a produsului are, la rândul ei, multe forme: transportul se deosebește după mijlocul folosit (rutier, feroviar, aerian, naval), unitățile de cazare după tip (hotel, vilă, cabană, camping) și după confort, atracțiile după conținut (naturale și antropice);
  • produsul turistic reunește servicii foarte diferite, date de condițiile naturale, de echipamente și de personal, și este oferit ca un pachet, la care contribuie mulți producători.

Componentele produsului se pot combina în foarte multe feluri, iar nevoile și dorințele turiștilor sunt și ele foarte diferite. Din întâlnirea ofertei cu cererea rezultă, de aceea, multe forme de turism și multe segmente de piață (unii autori le numesc subpiețe). Piața turistică are, în ansamblu, un caracter fragmentat. Această fragmentare face mai grele studierea pieței, evaluarea corectă a evoluției ei și echilibrarea ofertei cu cererea.

Opacitatea

Opacitatea vine din elementele intangibile ale produsului turistic. Pe piața turistică se întâlnesc două părți:

  • cumpărătorii de vacanțe, ale căror cerințe nu sunt, de multe ori, bine precizate;
  • oferta, pe care turistul nu o poate vedea înainte de cumpărare. El își construiește o imagine despre ea din informațiile primite și din experiența lui anterioară.

Din această cauză, pe piața turistică apar mai multe incertitudini decât pe piața bunurilor tangibile. Fiecare incertitudine este un risc, atât pentru vânzător, cât și pentru cumpărător. Oferta și cererea se întâlnesc mai greu, iar echilibrul se realizează mai greu.

Pentru a preveni și a reduce riscurile, ofertanții:

  • asociază imaginea produsului cu elemente corporale (fotografii ale camerelor, ale plajei, ale restaurantului);
  • se sprijină pe notorietatea producătorului;
  • urmăresc ca produsul, prețul și imaginea să corespundă ca mărime și ca nivel de calitate;
  • fac eforturi mai mari de promovare și de convingere.

Opacitatea influențează și concurența:

  • clienții și concurenții nu sunt informați complet despre ofertă și nu cunosc în detaliu produsele și calitatea lor;
  • prețul reglează mai slab raportul dintre ofertă și cerere și echilibrul pieței;
  • intrarea de noi firme în ramură și circulația liberă a capitalului sunt îngrădite;
  • fiecare ofertant devine un mic monopol, deci concurența este imperfectă;
  • statul trebuie să intervină pe cale administrativă.

Sensibilitatea la macromediu, elasticitatea și dinamismul

Piața turistică reacționează foarte puternic la schimbările din macromediu. Ea este, de asemenea, elastică și dinamică. Cererea turistică, în special, a crescut în timp mai repede decât cele mai multe piețe. Ritmul și direcțiile acestei creșteri au fost influențate de factori care pot stimula sau pot frâna călătoriile:

  • nivelul de dezvoltare și structura economiei;
  • progresul tehnic;
  • mobilitatea socio-profesională a oamenilor;
  • nivelul ocupării forței de muncă;
  • legislația și instituțiile;
  • calitatea mediului înconjurător;
  • climatul politic.

Despre componentele macromediului și influența lor asupra activității turistice, vezi Caracteristicile și componentele mediului extern.

Mobilitatea

Mobilitatea vine din modul în care se manifestă cererea. Oferta turistică depinde în mare măsură de cadrul natural și de condițiile locale. Ea nu se poate deplasa spre cumpărător, cum se întâmplă pe alte piețe. Pentru ca vânzarea să se încheie, se deplasează cererea, adică turistul.

Consecințele mobilității sunt:

  • locul ofertei (al producției) este același cu locul consumului, dar nu este și locul în care se formează cererea;
  • oferta are o poziție dominantă pe piață și se adaptează puțin la cerere;
  • crește riscul ca oferta și cererea să nu se întâlnească, pentru că deplasarea turiștilor poate fi împiedicată de multe cauze (vreme rea, drumuri închise, greve în transporturi, conflicte);
  • piața turistică se împarte în:
    • piață emițătoare: zona în care se formează cererea;
    • piață receptoare: zona în care se află oferta și în care are loc consumul.

Concentrarea în timp și în spațiu

Concentrarea este specifică atât ofertei, cât și cererii. Ea înseamnă diferențe mari în volumul activității și al tranzacțiilor:

  • de la o perioadă la alta (concentrare în timp);
  • de la o zonă la alta (concentrare în spațiu).

Concentrarea influențează funcționarea pieței:

  • apar situații de ofertă fără cerere și de cerere fără ofertă;
  • capacitățile de producție nu sunt folosite complet;
  • rezultatele economice și satisfacția clienților scad.

Pe piața turistică, aceste diferențe și urmările lor le depășesc cu mult pe cele de pe alte piețe și adesea nu pot fi anticipate.

Concentrarea cererii în anumite perioade ale anului este sezonalitatea, prezentată în lecția Cererea și consumul turistic.

Varietatea formelor de manifestare

Piața turistică apare sub mai multe forme, fiecare cu trăsături proprii:

  • piața reală (efectivă), piața potențială și piața teoretică;
  • după aria geografică: piața locală, națională, internațională-regională și mondială;
  • după produse (tipuri de vacanțe, forme de turism);
  • după segmentele de consumatori;
  • după tipurile de producători (ofertanți).

Celelalte laturi ale pieței sunt tratate în lecțiile următoare: Cererea și consumul turistic, Oferta și producția turistică și Prețurile produselor turistice.

Apariții la examen

ExamenVariantaSubiectulTema
Definitivat 20182I.1.adouă caracteristici ale pieței turistice
Definitivat 20223I.2.a–babordările în definirea pieței turistice; opacitatea și mobilitatea pieței turistice
Definitivat 20252I.1piața turistică definită ca sferă de confruntare între oferta și cererea turistică (enunțul cerinței)
Definitivat 20252II.1proiectarea unei lecții despre elementele constitutive ale pieței turistice și particularitățile acesteia

Flashcarduri

Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.

Flashcardul 1 din 12

Știu: 0 De repetat: 0

Întrebare

Care sunt cele două abordări în definirea pieței turistice?

Apasă pe flashcard pentru a vedea răspunsul
Răspuns

Care sunt cele două abordări în definirea pieței turistice?

  • piața turistică privită ca totalitate a tranzacțiilor (actelor de vânzare-cumpărare) cu produse turistice, împreună cu relațiile pe care le generează, spațiul și timpul în care au loc;
  • piața turistică privită ca sferă de confruntare între oferta turistică și cererea turistică.

Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.

Hartă mentală

Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.

Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →
Citește în lecție →

Test grilă

Bifează un răspuns la fiecare întrebare, apoi apasă „Vezi nota”. Răspunsurile corecte se arată după corectare.

  1. 1 Piața turistică definită ca totalitate a actelor de vânzare-cumpărare de produse turistice, împreună cu relațiile, spațiul și timpul lor, corespunde abordării

  2. 2 Un turist cumpără din București un sejur într-un hotel din Sinaia pe care nu l-a văzut niciodată și își face o imagine despre el din fotografii și din recomandările prietenilor. Caracteristica pieței turistice ilustrată este

  3. 3 Litoralul românesc nu poate fi adus la turiștii din Cluj-Napoca; turiștii trebuie să se deplaseze până la Constanța. Caracteristica pieței turistice ilustrată este

  4. 4 În exemplul turiștilor din Cluj-Napoca care își petrec vacanța pe litoral, Cluj-Napoca reprezintă

  5. 5 Pe piața turistică, locul ofertei coincide cu

  6. 6 Produsul turistic reunește bunuri și servicii, elemente tangibile și intangibile, realizate de mulți producători. Această situație explică

  7. 7 Din cauza opacității pieței turistice, fiecare ofertant devine un mic monopol. Rezultatul este

  8. 8 În august, hotelurile din Mamaia sunt pline, iar în februarie stau aproape goale. Situația ilustrează

  9. 9 Este element intangibil al produsului turistic:

  10. 10 Oferta turistică nu se poate deplasa spre turist. O consecință a acestei situații este

Materialul acesta se citește pe educamp.ro și nu se tipărește.

Surse (1)
  • Minciu, R., „Economia turismului”, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2005, capitolul 5
Actualizat: 10 noiembrie 2026