Teme de specialitate · 7.2
Potențialul turistic antropic
Definiția și structura potențialului turistic antropic; potențialul cultural-istoric (vestigiile arheologice, monumentele istorice și de artă, instituțiile și evenimentele cultural-artistice, cu tipologia muzeelor, elementele de etnografie și folclor), potențialul tehnico-economic și potențialul socio-demografic al României; protecția patrimoniului turistic.
Turiștii nu vin numai pentru munți, lacuri sau mare. Ei vizitează cetăți, biserici și mănăstiri, muzee, sate în care se păstrează tradițiile, baraje și poduri. Toate acestea sunt create de om și formează potențialul turistic antropic.
Potențialul turistic antropic
Structura potențialului turistic antropic:
| Cultural-istoric | Tehnico-economic | Socio-demografic |
|---|---|---|
| vestigiile arheologice grecești, dacice, romane, medievale | amenajările hidroenergetice: barajele, lacurile de acumulare | populația |
| monumentele istorice de artă și arhitectură | canalele de navigație, drumurile, podurile | așezările urbane |
| instituțiile și evenimentele cultural-artistice | unitățile economice: fermele agricole, centrele viticole | așezările rurale |
| elementele de etnografie și folclor |
Potențialul cultural-istoric
Vestigiile arheologice
Cele mai multe vestigii sunt cetăți: ziduri, bastioane și șanțuri care apărau așezările antice și medievale și locuitorii lor.
Monumentele istorice și de artă
Monumentele istorice și de artă interesează turiștii prin valoarea artistică (stilul arhitectural, sculpturile, picturile, decorațiile) și prin valoarea istorică. De multe ori, peisajul în care se află le sporește atractivitatea. Ele cuprind castelele și palatele, monumentele religioase și monumentele de artă plastică.
Mănăstirile bucovinene sunt cunoscute mai ales pentru pictura exterioară (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Arbore, Humor). Monumentele religioase atrag și prin relicvele pe care le adăpostesc și prin pelerinajele pe care le prilejuiesc.
Instituțiile și evenimentele cultural-artistice
Muzeele atrag turiștii prin colecțiile lor și prin clădirile în care se află, de obicei monumente de arhitectură.
În România există toate aceste tipuri: muzee naționale în București și în marile centre culturale, muzee județene în fiecare reședință de județ, cu secții de istorie, artă, științele naturii și etnografie, și muzee specializate.
| Tipul de muzeu | Exemple din România |
|---|---|
| de istorie | Muzeul Național de Istorie a României (București), Muzeul Național al Unirii (Alba Iulia), Muzeul Național al Bucovinei, Muzeul de Istorie și Arheologie (Constanța), Muzeul Banatului, Muzeul Olteniei |
| de sit | Cetatea de Scaun a Sucevei, Cetatea Neamțului, Cetatea Poienari, Curtea Domnească din Târgoviște |
| de artă | Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Brukenthal (Sibiu), Muzeul de Artă din Cluj-Napoca |
| de științe ale naturii | Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (București), Muzeul Mineralogic (Baia Mare), Muzeul Deltei Dunării |
| specializate | Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” (Ploiești) |
Casele memoriale au aparținut unor personalități ale culturii, științei sau politicii și sunt amenajate acum ca muzee: casa lui Mihai Eminescu de la Ipotești, a lui Vasile Alecsandri de la Mircești, a lui Ion Creangă de la Humulești, a lui Ciprian Porumbescu de la Stupca.
Instituțiile culturale sunt clădiri impunătoare, cunoscute prin arhitectură sau prin artiștii care au evoluat acolo: Ateneul Român, operele din București, Timișoara și Cluj-Napoca, Teatrul Național din București, Palatul Culturii din Iași. Bibliotecile atrag prin manuscrise și tipărituri vechi: Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Teleki din Târgu Mureș.
Evenimentele culturale sunt festivalurile de muzică, film și teatru, expozițiile, târgurile și serbările: Festivalul „George Enescu”, Festivalul „Cerbul de Aur”, Serbările Mării, Serbările Zăpezii.
Elementele de etnografie și folclor
Arhitectura populară se vede în gospodăriile țărănești, în porțile maramureșene și în bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj. Tehnica populară cuprinde instalații simple, ca morile, pivele și vâltorile, și îmbinarea lemnului fără cuie. Dansurile populare (călușarii, hora), obiceiurile de iarnă (colindele, sorcova, plugușorul, jocurile cu măști) și cele de primăvară (Mărțișorul, Arminden) atrag mai ales turiștii străini.
Gastronomia face și ea parte din potențialul etnografic: fiecare zonă a țării are preparate specifice. Preparatele din Muntenia, Moldova, Oltenia, Transilvania, Banat, Maramureș și Dobrogea sunt prezentate în lecția „Serviciile de alimentație (restaurație)”, la „Gastronomia zonelor țării”.
Potențialul tehnico-economic
| Categoria | Exemple din România |
|---|---|
| baraje și lacuri de acumulare | Vidraru (pe Argeș), Izvorul Muntelui (pe Bistrița), Vidra, Porțile de Fier |
| poduri | Podul „Anghel Saligny” de la Cernavodă, Podul Prieteniei Giurgiu–Ruse |
| drumuri | Transfăgărășanul |
| podgorii și centre viticole | Murfatlar, cu Muzeul Viei și Vinului și degustările de vinuri |
Potențialul socio-demografic
Localitățile rurale atractive pentru turiști sunt:
- satele turistice: Rucăr, Bran, Fundata, Maliuc, Bogdan Vodă;
- satele cu tradiții folclorice: Huda, Certeze și Prislop (acesta din urmă lângă stațiunea Borșa).
Protecția patrimoniului turistic
Turismul depinde de mediul înconjurător mai mult decât orice altă activitate, pentru că din mediu își ia resursele. Patrimoniul turistic se degradează din două cauze:
- activitățile economice și sociale: creșterea populației și a orașelor, industria, agricultura, transporturile și exploatarea intensivă a resurselor; ele poluează aerul, apa, solul și peisajul și distrug pădurile, rezervațiile și obiectivele antropice;
- turismul însuși, mai ales în sezon: amenajările nepotrivite (prea multe poteci, peșteri amenajate greșit, construcții înghesuite) și numărul prea mare de turiști, care circulă și în afara traseelor marcate.
Apariții la examen
| Examen | Varianta | Subiectul | Tema |
|---|---|---|---|
| Definitivat 2023 | 3 | I.1.a | două componente ale potențialului turistic cultural-istoric |
| Definitivat 2023 | 3 | I.1.b | tipologia muzeelor, după importanță și după particularitățile colecțiilor; trei muzee reprezentative din România |
| Definitivat 2023 | 3 | I.1.c | gastronomia din patru zone ale țării |
| Definitivat 2023 | 3 | I.1.d | potențialul tehnico-economic: definiția, clasificarea obiectivelor tehnico-economice, trei obiective din România |
La Titularizare, tema nu s-a dat la specialitate între 2011 și 2026. Secvența din curriculumul clasei a X-a „Patrimoniul turistic antropic” (URÎ 7, „Valorificarea patrimoniului turistic”) a fost dată ca suport la subiectele de metodică de la Definitivat 2019 (varianta 3), Titularizare 2022 (varianta 3), Titularizare 2026 (varianta 1) și Definitivat 2026 (varianta 2).
Flashcarduri
Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.
Totalitatea obiectivelor turistice create de om, care prin valoarea lor atrag turiștii.
- potențialul cultural-istoric;
- potențialul tehnico-economic;
- potențialul socio-demografic.
- vestigiile arheologice;
- monumentele istorice de artă și arhitectură;
- instituțiile și evenimentele cultural-artistice;
- elementele de etnografie și folclor.
- muzee naționale: colecții reprezentative pentru istoria și cultura poporului;
- muzee regionale: colecții care arată identitatea zonei în care se află.
- muzee de istorie;
- muzee de artă;
- muzee de științe ale naturii;
- muzee de etnografie;
- muzee cu o anumită specializare (ceasuri, petrol, agricultură).
Obiective economice sau de altă natură devenite atracții datorită grandorii, esteticii, funcționalității etc.
- realizări tehnico-inginerești: poduri, viaducte, canale, baraje și lacuri de acumulare;
- obiective economice: centre de afaceri, complexe expoziționale, podgorii, centre viticole.
- orașele atractive prin arhitectură, valori de artă și evenimente;
- localitățile rurale, cu valorile lor și cu condiții naturale pentru timpul liber.
Ai parcurs toate flashcardurile.
- Știu: 0
- De repetat: 0
Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.
Hartă mentală
Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.
-
orașe și sate
Orașe cu arhitectură și evenimente; sate turistice și sate cu tradiții.
-
baraje, poduri, Transfăgărășanul
Obiective economice devenite atracții prin grandoare, estetică, funcționalitate.
-
arhitectură populară, meșteșuguri, obiceiuri, port
Originale, bogate și variate; atrag mai ales turiștii străini.
Potențialul turistic antropic
Obiectivele turistice create de om, care atrag turiștii prin valoarea lor.
- cultural-istoric;
- tehnico-economic;
- socio-demografic.
-
trei componente
Cultural-istoric, tehnico-economic, socio-demografic.
-
cetăți
Dacice, grecești, daco-romane, medievale, țărănești fortificate.
-
mănăstiri, biserici, castele, palate
Valoare artistică și istorică, adesea într-un peisaj atractiv.
-
muzee, case memoriale, teatre, festivaluri
Muzeele se grupează după importanță și după colecții.
Test grilă
Bifează un răspuns la fiecare întrebare, apoi apasă „Vezi nota”. Răspunsurile corecte se arată după corectare.
Surse (2)
- Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, capitolul 2
- Mihai, Ș., „Turism și alimentație. Manual pentru clasa a IX-a”, Editura CD Press, București, 2010, modulul II, capitolul 1