Teme de specialitate · 7.1

Potențialul turistic natural

Potențialul turistic, atracțiile și resursele turistice, structura patrimoniului turistic, componentele potențialului turistic natural (relieful, clima, hidrografia, vegetația, fauna, natura ocrotită, resursele balneare), componentele reliefului montan cu funcție turistică deosebită, litoralul românesc al Mării Negre și Delta Dunării.

Un turist merge la munte pentru drumeții sau pentru schi, la mare pentru plajă, într-o stațiune balneară pentru tratament. Munții, apele, clima, vegetația și fauna îl atrag și îi determină alegerea. România are un potențial turistic natural bogat și variat, organizat în jurul Munților Carpați, al Dunării cu Delta Dunării și al Mării Negre.

Potențialul turistic

Elementele naturale și antropice ale potențialului sunt numite atracții turistice sau resurse turistice. Cei doi termeni nu au același conținut:

După originea elementelor, potențialul turistic este:

natural: elementele mediului natural, chiar și cele pe care omul le-a transformat;
antropic (creat de om): cultural-istoric, tehnico-economic și socio-demografic.

Potențialul existent nu este suficient pentru ca turiștii să vină într-o zonă.

Patrimoniul turistic, numit și oferta turistică efectivă, reunește:

potențialul turistic natural și antropic (oferta turistică potențială);
infrastructura generală și turistică (căile de acces);
baza tehnico-materială turistică: mijloacele de transport turistic, unitățile de cazare, de alimentație, de agrement și de tratament;
bunurile destinate turiștilor, alimentare și industriale;
personalul care lucrează în turism;
condițiile în care se vând serviciile turistice.

Componentele potențialului turistic natural

Componentele cadrului natural sunt importante pentru turism din două motive:

atrag turiștii;
sunt suportul material al tuturor activităților turistice.

Structura potențialului turistic natural:

Componenta	Ce cuprinde
relieful și geologia	treptele și formele de relief, formele bizare de relief, structurile și fenomenele geologice, monumentele naturii
clima	temperaturile aerului și ale apei, ploile, zăpada (grosimea și durata stratului), numărul orelor de soare, bioclimatul
hidrografia	apele subterane și minerale, râurile, lacurile (naturale, unele terapeutice, și artificiale), apele Deltei Dunării și ale Mării Negre
vegetația	tipurile de păduri, flora specifică, monumentele naturii, rezervațiile naturale, pădurile de interes social-recreativ
fauna	fondul cinegetic (vânatul cu păr și cu pene), fondul piscicol, speciile ocrotite
natura ocrotită	rezervațiile naturale, parcurile naționale și naturale, rezervațiile biosferei

Relieful

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2002

„Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă.

Principalele atracții ale reliefului sunt generate de:

– treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic ș.a.);

– stâncile cu formă bizară;

– fenomenele geologice ș.a.

Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreării, speoturismului ș.a. cât și ca suport pentru alte elemente de potențial (hidrografie, floră, faună etc.).”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, p. 27

Treptele de relief nu au aceeași valoare turistică:

Treapta de relief	Ce atrage turiștii
munții	cea mai mare varietate de forme: relief alpin, glaciar, vulcanic, carstic, stânci cu forme bizare; domenii schiabile; trasee de drumeție și alpinism
dealurile și podișurile	peisaje cu dealuri, depresiuni și văi; fenomene geologice declarate monumente ale naturii, cum sunt trovanții, Muntele de sare, vulcanii noroioși și focurile vii; chei în podișurile Dobrogei și Mehedinți; podgorii și livezi; ape minerale
câmpia	potențial redus: văi cu lunci largi, zăvoaie și păduri, meandre și maluri abrupte
Delta Dunării	grinduri cu dune de nisip, zone mlăștinoase, plaje cu nisip fin
litoralul	plajele pe care sunt amplasate stațiunile

Componentele reliefului montan cu funcție turistică deosebită

Carpații acoperă circa o treime din suprafața țării. Ei atrag turiștii prin varietatea peisajelor, au altitudini reduse și sunt ușor de străbătut, pe numeroase văi.

❝ Mihai și colaboratorii, 2010

„Relieful montan se constituie ca o importantă componentă a potențialului turistic datorită marii varietăți a componentelor sale care generează:

– o multitudine de atracții turistice;

– multiple posibilități de practicare a turismului.

Principalele componente ale reliefului montan cu funcție turistică deosebită sunt:

Relieful alpin – este situat la altitudini de peste 1900 m, pe platourile munților Godeanu, Țarcu, Cândrel, Șureanu, Parâng, Rodnei, și se caracterizează prin existența unor pajiști întinse.

[…]

Relieful glaciar – este impunător prin grandoarea și semeția formelor: văi, circuri, abrupturi, grohotișuri, stâncării, piscuri, creste zimțate.”

Sursa: Mihai, Ș., „Turism și alimentație. Manual pentru clasa a IX-a”, Editura CD Press, București, 2010, p. 187

Fiecare componentă, cu exemple:

Componenta	Exemple	Forme de turism
relieful alpin	platourile din Munții Rodnei, Parâng, Șureanu, Cândrel, Țarcu și Godeanu	drumeție; puncte de belvedere și panorame
relieful glaciar	Făgăraș (are relieful glaciar cel mai extins) și Retezat (are relieful glaciar cel mai variat), apoi Parâng, Rodnei, Țarcu, Godeanu, Bucegi; lacurile glaciare Bucura, Zănoaga, Bâlea, Capra, Lala	drumeție, alpinism
relieful vulcanic	craterele din Munții Harghitei, Călimani, Gurghiu; conurile din Munții Țibleș și Gutâi; Detunata Goală (Munții Metaliferi), Creasta Cocoșului (Munții Gutâi); lacul vulcanic Sfânta Ana	drumeție, turism științific
relieful carstic	cheile Bicazului, Nerei, Carașului; Peștera Urșilor, Scărișoara, Cetățile Ponorului; Munții Apuseni sunt principala zonă carstică a țării	speoturism, alpinism, drumeție
stâncile cu forme bizare	Babele și Sfinxul (Bucegi), Panaghia și Toaca (Ceahlău), Tigăile (Ciucaș), Pietrele Doamnei (Rarău), 12 Apostoli (Călimani)	drumeție, turism de cunoaștere

Relieful montan mai oferă:

domenii schiabile, pe pantele domoale: Postăvarul (Poiana Brașov), Bucegi (Azuga, Sinaia, Bușteni), Gârbova (Predeal), Rodnei (Borșa), Vlădeasa (Stâna de Vale), Cândrel (Păltiniș), Semenic;
domenii pentru alpinism și escaladă, pe crestele și pereții stâncoși: peste 1000 de trasee, cele mai multe în Bucegi și Piatra Craiului;
văi pitorești: Valea Prahovei, a Oltului, a Argeșului, a Bistriței, a Cernei, a Arieșului;
defilee: Defileul Dunării, al Oltului, al Jiului, al Mureșului.

În munți se pot practica drumeția, odihna și recreerea, alpinismul, speoturismul, sporturile de iarnă, vânătoarea și pescuitul sportiv, sporturile nautice și extreme, turismul științific și de cunoaștere.

Clima

Clima poate favoriza sau limita activitățile turistice. De ea depinde, în mare parte, sezonul turistic al fiecărei zone: iarna la munte, vara pe litoral.

Hidrografia

Lacurile se găsesc pe toate treptele de relief:

Treapta	Lacuri	Folosire turistică
munte	glaciare (Bucura, Zănoaga, Bâlea, Lala), vulcanice (Sfânta Ana), de baraj natural (Lacul Roșu), de baraj artificial (Izvorul Muntelui, Vidraru)	drumeție, agrement
dealuri și podișuri	lacuri sărate (Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Dej, Slănic Prahova), iazuri	tratament balnear, pescuit
câmpie	lacuri balneare (Amara, Balta Albă, Lacul Sărat), lacuri de agrement (Snagov, Căldărușani)	tratament, agrement, pescuit, odihnă

Cascadele (Cascada Cailor din Munții Rodnei, Urlătoarea din Bucegi, Beușnița din Munții Aninei) formează, împreună cu relieful și vegetația, peisaje pitorești.

Vegetația, fauna și natura ocrotită

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2002

„Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiști, arborete ș.a., reprezintă:

• o atracție turistică în sine: exemple: parcuri naturale – ca destinații de vacanță, parcuri dendrologice, rezervații științifice;

• un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement.

Fauna – prezintă, din punct de vedere turistic, o importanță:

• cinegetică (vânat) și piscicolă – datorită bogăției și varietății speciilor;

• estetica – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate;

• științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații și parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere.

Rezervațiile naturale – prezintă importanță:

• sub aspect estetic – ca element de atractivitate;

• cognitiv-științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, p. 28

În Carpați se vânează cerbul, căpriorul, mistrețul, ursul brun, râsul și cocoșul de munte. Râurile de munte au păstrăv și lipan.

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2002

„Rezervație naturală – suprafață de teren în care natura este protejată integral sau parțial (botanic, faunistic, forestier, speologic, științific, istoric, marin, mixt) pentru frumusețea sau particularitățile peisajului natural și antropic și în care sunt interzise activitățile care ar dăuna echilibrului ecologic.

[…]

Rezervația biosferei – zona ecologică desemnată de UNESCO, unde se studiază și se experimentează problemele ocrotirii naturii, modalitățile de evitare a conflictelor dintre acestea și avântul economic. Scopul ei este atât protejarea naturii, cât și îmbunătățirea vieții locuitorilor.”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, p. 40

Exemple de arii protejate: Delta Dunării (rezervație a biosferei), Parcul Național Retezat, Muntele Domogled, Pietrosul Rodnei, Detunatele, Cetățile Ponorului și peștera de la Scărișoara.

Resursele balneare

România are un fond balnear excepțional. Factorii naturali de cură sunt:

apele minerale și termominerale, principalul factor natural de cură al țării (Băile Felix, Băile Herculane, Covasna, Tușnad, Slănic Moldova, Călimănești, Vatra Dornei);
lacurile terapeutice (Techirghiol, Amara, Lacul Sărat, Sovata, Ocna Sibiului);
nămolurile terapeutice: sapropelice, minerale de izvor, turbe;
emanațiile de gaze terapeutice: mofetele (Covasna, Borsec, Tușnad) și solfatarele (Șugag-Băi, Sântimbru-Băi), unice în Europa;
salinele (Târgu-Ocna, Slănic Prahova, Praid, Cacica);
plantele medicinale;
factorii climatici de cură (bioclimatul excitant, sedativ-indiferent, tonico-stimulent);
aeroionizarea, cu valori mari la Borșa, Moneasa, Băile Felix, Sângeorz-Băi, Băile Herculane.

Factorii naturali de cură, citați cu exemple, și particularitățile fondului balnear al țării sunt prezentați în lecția „Serviciile de tratament și cură balneară”.

Litoralul românesc al Mării Negre

❝ Stănciulescu și colaboratorii, 2002

„Este cuprins între brațul Chilia și localitatea Vama Veche, având o lungime de 245 km.

În sens turistic prin litoralul românesc al Mării Negre se înțelege porțiunea de plajă cu o lungime de aproximativ 100 km pe care sunt amplasate principalele stațiuni. Acestea sunt (de la nord la sud): Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud (Carmen Silva), Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia.

Potențialul turistic al litoralului românesc al Mării Negre se particularizează prin următoarele caracteristici:

– orientarea plajelor spre est, sud-est ceea ce permite o durată de însorire de 10-12 ore pe zi;

– plaja coboară lent în mare ceea ce favorizează băile în mare;

– lățimea relativ mare a plajelor: de 500 m în Mamaia și între 50 m și 200 m în rest;

– prezența nisipului și calitatea acestuia (granulație fină, puritate, grad de uscare);

– compoziția chimică bogată a apei de mare și salinitatea redusă a acesteia;

– prezența aerosolilor rezultați din spargerea valurilor – cu rol în mineralizarea organismului;

– prezența valurilor care favorizează talasoterapia și practicarea sporturilor nautice;

– lipsa curenților puternici;

– temperaturile moderate și prezența brizelor;

– precipitații reduse și un număr mare de zile însorite;

– bogăția resurselor balneare (ape minerale și mezotermale, lacuri sărate și sulfuroase, nămoluri terapeutice).”

Sursa: Stănciulescu, G. (coord.), „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, p. 33

Caracteristicile litoralului, pe scurt:

Aspectul	Ce trebuie reținut
delimitarea	de la brațul Chilia la Vama Veche
dimensiunea	245 km în total; circa 100 km de plajă cu stațiuni
stațiunile	Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia
plajele	orientate spre est, sud-est (10–12 ore de soare pe zi); coboară lent în mare; late (500 m la Mamaia, 50–200 m în rest); nisip fin, curat și uscat
apa și clima	apă bogată în săruri, cu salinitate redusă; aerosoli; valuri fără curenți puternici; temperaturi moderate, brize, ploi puține
forme de turism	cura heliomarină, sporturile nautice, odihna și recreerea, tratamentul balnear

Delta Dunării

Delta Dunării este zona dintre brațele prin care fluviul se varsă în Marea Neagră. Are 4375 km², împreună cu sistemul lagunar Razim–Sinoe. Este una dintre cele mai valoroase zone turistice ale țării, prin varietatea peisajelor și a faunei:

plaje întinse la Sulina, Portița, Sfântu Gheorghe, Perișor;
dunele de nisip Letea, Caraorman, Sărăturile;
peste 280 de specii de păsări, printre care pelicanul comun, pelicanul creț, egreta, flamingo;
vânat (căprior, mistreț, gâște și rațe sălbatice) și pește (crap, somn, știucă, plătică, sturioni);
pădurile de stejar Letea și Caraorman, zăvoaiele, stufărișurile, nufărul de la Mila 23.

Delta Dunării a fost declarată rezervație a biosferei. Turiștii vin aici pentru plimbări cu barca pe canale, pentru pescuit și vânătoare, pentru cura heliomarină, pentru odihnă sau pentru a observa păsările și plantele.

Apariții la examen

Examen	Varianta	Subiectul	Tema
Definitivat 2024	2	I.1.a	două componente ale potențialului turistic natural
Definitivat 2024	2	I.1.b	caracteristicile litoralului românesc al Mării Negre: delimitarea și dimensiunea, cel puțin șapte stațiuni, caracteristicile plajelor
Definitivat 2024	2	I.1.c	trei resurse balneare ale României
Definitivat 2024	2	I.1.d	patru componente principale ale reliefului montan cu funcție turistică deosebită

La Titularizare, tema nu s-a dat între 2011 și 2026.

Flashcarduri

Citește întrebarea și formulează răspunsul. Apoi întoarce flashcardul și verifică.

Flashcardul 1 din 8

Știu: 0 De repetat: 0

Întrebare

Ce este potențialul turistic al unui teritoriu, după Stănciulescu și colaboratorii (2002)?

Apasă pe flashcard pentru a vedea răspunsul

Răspuns

Ce este potențialul turistic al unui teritoriu, după Stănciulescu și colaboratorii (2002)?

Ansamblul elementelor (naturale și antropice) ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea turiștilor.

Din tastatură: Spațiu întoarce flashcardul, ← și → trec la flashcardul precedent sau următor.

Hartă mentală

Pentru recapitulare, ascunde ideile, spune ce cuprinde fiecare ramură, apoi apasă pe titlul ei și verifică. Definiția unei noțiuni subliniate apare la trecerea cursorului peste ea sau, pe tabletă și pe telefon, la atingerea ei.

Citește în lecție →

Surse (2)

Stănciulescu, G. (coord.), Capotă, V., Iordache, C., Costea, F., Pârjol, I., Ghinescu, C., Mihai, Ș., „Tehnologia turismului. Manual pentru clasele XI–XII”, Editura Niculescu ABC, București, 2002, capitolul 2
Mihai, Ș., „Turism și alimentație. Manual pentru clasa a IX-a”, Editura CD Press, București, 2010, modulul II, capitolul 1

Potențialul turistic

Componentele potențialului turistic natural

Relieful

Componentele reliefului montan cu funcție turistică deosebită

Clima

Hidrografia

Vegetația, fauna și natura ocrotită

Resursele balneare

Litoralul românesc al Mării Negre

Delta Dunării

Apariții la examen

Flashcarduri

Hartă mentală

Test grilă