Potențialul turistic antropic

a. Componentele potențialului turistic cultural-istoric

• vestigiile arheologice (de exemplu, cetățile dacice din Munții Orăștiei, cetățile grecești Histria, Tomis, Callatis);
• monumentele istorice de artă și arhitectură (de exemplu, mănăstirile din Bucovina, Castelul Peleș).

Celelalte componente sunt instituțiile și evenimentele cultural-artistice și elementele de etnografie și folclor.

b. Tipologia muzeelor

După importanță, muzeele sunt:

• muzee naționale, ale căror colecții sunt reprezentative pentru istoria și cultura unui popor;
• muzee regionale, ale căror colecții arată identitatea zonei în care se află.

După particularitățile colecțiilor, muzeele sunt:

• muzee de istorie: au colecții de obiecte descoperite prin săpături arheologice și obiecte și documente legate de evenimente și de personalități politice, care prezintă istoria unei localități sau a unei țări;
• muzee de artă: au colecții de pictură și sculptură ale marilor artiști ai țării sau ai lumii;
• muzee de științe ale naturii: au colecții de geologie, oceanografie, zoologie, botanică sau colecții complexe;
• muzee de etnografie: au exponate despre viața satului: arhitectura și tehnica populară, ocupațiile tradiționale, meșteșugurile, portul popular, obiceiurile;
• muzee specializate, dedicate unui singur domeniu, de exemplu Muzeul ceasurilor, Muzeul petrolului, Muzeul agriculturii.

Trei muzee reprezentative din România:

• Muzeul Național de Istorie a României, din București;
• Muzeul Brukenthal, din Sibiu (muzeu de artă);
• Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, din București.

c. Gastronomia din patru zone ale țării

Gastronomia este o atracție turistică: fiecare zonă a țării are preparate specifice, pe care turiștii doresc să le cunoască.

• Muntenia: bucătăria are multe ciorbe și preparate din carne de vită și de porc, la grătar; la Dunăre se adaugă preparatele din pește. Preparate: ciorbă de burtă, ciorbe țărănești, sarmale cu mămăliguță, mititei, tuslama, fripturi la grătar; plachie de crap, crap umplut cu legume, ficăței de pasăre cu ciuperci à la Brăila.
• Moldova: bucătăria are sarmale mici, borșuri și ciorbe și multe preparate din aluat (cozonac, pască, plăcinte). Preparate: sarmale moldovenești, răcituri de pasăre, ciorbă de potroace, borș moldovenesc, pârjoale și tochitură moldovenească, cozonac, pască, alivenci, plăcintă „poale-n brâu”, colțunași.
• Transilvania: ciorbele sunt acrite cu oțet sau cu zeamă de varză și drese cu gălbenuș de ou, smântână și tarhon; se folosesc mult afumăturile. Preparate: supă de chimen, supă de varză albă cu smântână, gulaș, papricaș, varză à la Cluj, ciuperci umplute, afumături, budinci.
• Dobrogea: bucătăria are multe preparate din pește și din carne de oaie și de miel; dulciurile specifice sunt baclavalele, sarailiile și rahatul. Preparate: ciorbe pescărești, marinate și saramură de pește, pește și miel la proțap, cârnați de oaie, șașlâc, chebap, baclavale, sarailii, rahat.

Pentru turiști, gastronomia dobrogeană se poate asocia cu degustarea vinurilor de la Murfatlar.

d. Potențialul tehnico-economic

Definiția. Potențialul tehnico-economic cuprinde obiectivele economice sau de altă natură care au devenit atracții turistice prin grandoarea, estetica sau funcționalitatea lor.

Clasificarea obiectivelor turistice tehnico-economice:

• realizările tehnico-inginerești: barajele și lacurile de acumulare, podurile și viaductele, canalele, drumurile spectaculoase;
• obiectivele economice: podgoriile și centrele viticole, centrele de afaceri, complexele expoziționale.

Trei obiective din România:

• barajul și lacul de acumulare Vidraru, pe Argeș;
• Podul „Anghel Saligny” de la Cernavodă;
• Transfăgărășanul.