Dispozitive de stocare amovibile

Un dispozitiv de stocare amovibil, numit și detașabil, este un dispozitiv de memorie externă care poate fi conectat și deconectat cu ușurință de la calculator, fără demontarea unității centrale. Se deosebește prin aceasta de dispozitivele fixe, cum este hard diskul intern.

Noțiuni preliminare

Memoria internă este memoria pe care procesorul o accesează direct, prin magistrala de adrese și cea de date. Ea cuprinde memoria RAM, în care se află programele și datele aflate în lucru, și memoria ROM, care păstrează programele de pornire a calculatorului. Memoria RAM este volatilă: conținutul ei se pierde la oprirea alimentării. Este rapidă, dar de capacitate limitată.

Memoria externă păstrează permanent programele și datele, pentru a putea fi folosite ulterior. Este nevolatilă, adică nu se șterge la oprirea calculatorului, și de capacitate mult mai mare decât memoria internă, dar mai lentă decât aceasta. Memoria externă este folosită pentru:

• păstrarea pe termen lung a datelor;
• transportul datelor de la un calculator la altul;
• realizarea copiilor de siguranță.

Integrarea unității de memorie în arhitectura sistemului de calcul. Procesorul nu accesează direct memoria externă. Datele sunt aduse mai întâi în memoria internă, unde sunt prelucrate de procesor, iar rezultatele sunt scrise înapoi pe dispozitivul de stocare. Dispozitivul se conectează la placa de bază printr-o interfață (un port USB, un slot pentru card sau o unitate optică) și este comandat de un controler, prin canalele de intrare-ieșire. Sistemul de operare îl recunoaște prin intermediul unui driver și îl pune la dispoziția utilizatorului ca volum de stocare, cu propriul sistem de fișiere.

Doi parametri din specificațiile tehnice

Funcția de bază a unui dispozitiv de stocare amovibil este păstrarea datelor și transferul lor între dispozitiv și calculator. Parametrii de mai jos se raportează la această funcție.

1. Capacitatea de stocare. Reprezintă cantitatea de date care poate fi păstrată pe dispozitiv și se exprimă în multipli ai octetului: 1 KB = 1024 B, 1 MB = 1024 KB, 1 GB = 1024 MB, 1 TB = 1024 GB. O capacitate mai mare permite păstrarea unui volum mai mare de date pe același suport, deci un număr mai mic de dispozitive pentru aceeași cantitate de informație. Când capacitatea disponibilă este depășită, operația de scriere nu se poate încheia, iar datele trebuie împărțite pe mai multe suporturi.

2. Viteza de transfer. Reprezintă cantitatea de date citită sau scrisă în unitatea de timp și se exprimă în MB/s sau GB/s. Ea determină direct durata operațiilor de copiere: la aceeași capacitate, un dispozitiv cu viteză de transfer dublă încheie copierea aceluiași set de fișiere în jumătate din timp. Viteza efectivă este limitată atât de tehnologia de memorare, cât și de interfața prin care se face conectarea: un dispozitiv rapid conectat la un port lent nu își poate atinge viteza nominală.