Idealul integrării psihosociale

Așa cum arată enunțul, integrarea copiilor cu dizabilități în școala publică este o consecință practică a principiului normalizării. Odată ce societatea a recunoscut că persoanele cu dizabilități au dreptul la condițiile de viață ale tuturor, ea a fost obligată să își reformeze și condițiile de educație, iar școala publică a devenit locul în care se realizează acest drept. Integrarea nu este, de aceea, o favoare făcută copilului, ci o obligație a societății față de el.

Trei concepte

Incluziunea socială înseamnă schimbarea atitudinilor și a practicilor indivizilor, ale instituțiilor și ale organizațiilor, astfel încât toate persoanele, inclusiv cele percepute ca „diferite” din cauza unei deficiențe, a apartenenței etnice sau a condițiilor socioeconomice, să poată participa în mod egal la viața și la cultura comunității lor. Operațional, incluziunea socială se poate exprima prin formula: nediscriminare + acțiune pozitivă.

Reabilitarea este procesul prin care persoanele cu dizabilități primesc posibilitatea de a ajunge la un nivel funcțional fizic, psihic și social corespunzător, precum și instrumentele cu care își pot schimba viața spre un grad mai mare de independență. Noțiunea se folosește adesea împreună cu cea de abilitare: când o funcție nu mai poate fi recuperată, prin mecanismele de compensare se formează abilitățile de bază necesare integrării sociale și profesionale.

Șansele egale sunt rezultatul acțiunii prin care sistemele societății și ale mediului (serviciile, activitățile, informarea, documentarea) sunt puse la dispoziția tuturor, mai ales a persoanelor cu dizabilități. Egalizarea șanselor este procesul prin care aceste sisteme devin accesibile fiecăruia, iar impactul negativ al unor dezavantaje, cum sunt cele produse de o boală sau de o deficiență, se reduce.

Integrare și incluziune

Semnificația termenilor. Integrarea este procesul prin care persoana cu dizabilitate este cuprinsă în mediile obișnuite de viață și de educație și prin care se instaurează relația dintre ea și societate; după B. Nirje, a fi integrat înseamnă a putea fi tu însuți printre ceilalți. Integrarea școlară este procesul prin care copiii cu cerințe educative speciale sunt incluși în școlile de masă, în clasele obișnuite, la activitățile educative formale și nonformale. Incluziunea este principiul apărut la începutul anilor ‘90, după aplicarea principiilor normalizării și integrării. Potrivit acestui principiu, orice persoană, oricare ar fi deficiența sau dificultățile ei de învățare, este tratată ca membru al societății, iar serviciile speciale de care are nevoie îi sunt oferite în cadrul serviciilor sociale, educaționale și medicale generale, de care beneficiază toți ceilalți.