Itemii cu alegere duală

Categoria din care fac parte

Itemii cu alegere duală fac parte din categoria itemilor obiectivi. Elevul nu construiește răspunsul, ci alege între două variante date, iar cheia este stabilită dinainte, o singură variantă fiind corectă. Corectarea nu depinde de persoana care o face: același răspuns primește același punctaj de la orice corector și poate fi notat și automat.

Patru cerințe de proiectare

1. Cele două variante trebuie să fie complementare și să epuizeze posibilitățile. Perechile folosite sunt adevărat/fals, da/nu, corect/greșit, acord/dezacord. Între ele nu trebuie să existe o a treia situație posibilă: dacă o afirmație poate fi și adevărată, și falsă, după cum se privește, ea nu poate fi obiectul unui astfel de item. Complementaritatea este chiar ceea ce face itemul obiectiv.

2. Enunțul trebuie să conțină o singură idee, formulată fără ambiguitate. O afirmație care susține două lucruri deodată nu este nici adevărată, nici falsă în întregime, iar elevul care sesizează partea greșită nu are cum să arate la care dintre ele se referă. Din același motiv se evită formulările negative, mai ales dubla negație, care mută dificultatea de la conținut la descifrarea frazei.

3. Se elimină cuvintele care sugerează răspunsul. Afirmațiile care conțin „întotdeauna”, „niciodată”, „toate” sunt de regulă false, iar cele cu „de obicei”, „uneori”, „în general” sunt de regulă adevărate. Un elev care cunoaște tiparul răspunde corect fără să cunoască materia, iar itemul măsoară altceva decât ar trebui. Tot aici intră și cerința ca lungimea afirmațiilor adevărate să nu o depășească sistematic pe a celor false.

4. Se folosesc mai mulți itemi, iar adevăratele și falsele se echilibrează. Probabilitatea de a nimeri răspunsul corect este 1/2, cea mai mare dintre toți itemii obiectivi, așa că un singur item nu spune aproape nimic despre ce știe elevul; concluzia se trage pe ansamblul unui grup de itemi. Numărul afirmațiilor adevărate și al celor false trebuie să fie aproximativ egal, iar ordinea lor să nu urmeze un tipar. Efectul ghicirii se reduce mult dacă se cere, în plus, motivarea răspunsului sau corectarea afirmațiilor false.

Itemul pentru secvența A

Enunțul. Se consideră un arbore cu rădăcină, cu n noduri numerotate de la 1 la n, memorat prin vectorul de tați t, în care t[i] reține numărul de ordine al tatălui nodului i, iar rădăcina are t egal cu 0.

Stabiliți valoarea de adevăr a fiecăreia dintre următoarele afirmații, scriind A pentru adevărat sau F pentru fals. Pentru fiecare afirmație pe care o considerați falsă, precizați și formularea corectă.

a) Un arbore cu rădăcină cu n noduri are exact n−1 muchii.

b) În reprezentarea cu referințe ascendente, determinarea fiilor unui nod dat se face într-un singur pas, citind o valoare din vector.