InformaticăPlanificări calendaristice, liceu — Informatică
Planificare calendaristică: Informatică, clasa a XI-a
Model de planificare anuală la Informatică pentru clasa a XI-a, matematică-informatică, 4 ore pe săptămână: subprograme, recursivitate, șiruri de caractere, structuri neomogene, liste, grafuri, Divide et Impera și backtracking.
- Unitatea de învățământ
- Profesor
- Disciplina
- Informatică
- Clasa
- a XI-a
- Filiera / profilul
- Teoretică / real
- Specializarea
- Matematică-informatică (aceeași programă se aplică la profilul militar)
- Nr. ore / săptămână
- 4 ore
- Total anual
- 144 ore / 36 săptămâni
Completează unitatea de învățământ și numele în câmpurile de mai sus. Acestea vor apărea în PDF-ul descărcat și la printare, fără a fi salvate sau transmise în altă parte.
Programa școlară: OMECI nr. 5.099/09.09.2009
Plan-cadru: OMECI nr. 3.410/16.03.2009
Anul școlar: 2026–2027
Notă: Conținuturile și activitățile de învățare sunt preluate din programa școlară. Tablourile bidimensionale și metoda Divide et Impera se studiază în vederea corelării programei curente cu programa anterioară. Poziționarea perioadelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde” este orientativă și va fi adaptată calendarului stabilit de unitatea de învățământ.
Distribuția anuală a conținuturilor
| Unitate de învățare | Ore |
|---|---|
| Subprograme | 24 |
| Recursivitate | 16 |
| Tablouri bidimensionale | 8 |
| Șiruri de caractere | 16 |
| Structuri de date neomogene (struct/record) | 12 |
| Liste | 16 |
| Grafuri orientate și neorientate | 24 |
| Metoda de programare Divide et Impera | 4 |
| Metoda de programare Backtracking | 12 |
| Evaluare inițială | 4 |
| Școala altfel + Săptămâna verde | 8 |
| TOTAL | 144 |
Planificarea pe module
| Modul | Unitatea de învățare | Competențe specifice | Conținuturi și activități de învățare | Ore | Săpt. | Obs. |
|---|---|---|---|---|---|---|
| M1 | Evaluare inițială | 1.1, 3.2 | Evaluare predictivă. Descompunerea rezolvării unei probleme în subprobleme. | 4 | S1 | R |
| M1 | Subprograme | 3.1, 3.2 | Structura și modul de definire al subprogramelor. Recunoașterea situațiilor în care este necesară utilizarea unor subprograme. | 4 | S2 | |
| M1 | Subprograme | 3.3 | Declararea și apelul subprogramelor. Exersarea definirii și apelării unor subprograme. | 4 | S3 | |
| M1 | Subprograme | 3.3 | Transferul parametrilor la apel (prin valoare și referință). | 4 | S4 | |
| M1 | Subprograme | 3.3 | Returnarea valorilor de către subprograme. Variabile locale și globale. | 4 | S5 | |
| M1 | Subprograme | 3.2, 3.3 | Aplicații folosind subprograme. Analiza problemei în scopul identificării subproblemelor acesteia. | 4 | S6 | |
| M1 | Subprograme | 3.3, 2.3 | Aplicații folosind subprograme. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme. | 4 | S7 | R |
| M2 | Recursivitate | 3.4 | Definire. Exemplificare. Descrierea și aplicarea mecanismului recursivității. | 4 | S8 | |
| M2 | Recursivitate | 3.4 | Mecanisme de implementare. Urmărirea apelurilor recursive. | 4 | S9 | |
| M2 | Recursivitate | 3.4, 3.5 | Aplicații cu subprograme recursive. | 4 | S10 | |
| M2 | Recursivitate | 3.5 | Identificarea avantajelor și a dezavantajelor aplicării tehnicii recursive în implementarea unor rezolvări. | 4 | S11 | R |
| M2 | Tablouri bidimensionale | 1.1, 1.2 | Tablouri bidimensionale. Corelarea cu programa anterioară. | 4 | S12 | |
| M2 | Tablouri bidimensionale | 1.2, 2.3 | Tablouri bidimensionale. Rezolvarea unor probleme cu caracter practic. | 4 | S13 | |
| M2 | Școala altfel | – | Activitate stabilită de unitatea de învățământ: modelarea unor situații practice în limbaj algoritmic. | 4 | S14 | SA |
| M2 | Șiruri de caractere | 1.3, 1.4 | Particularități de memorare a șirurilor de caractere. | 4 | S15 | |
| M3 | Șiruri de caractere | 1.4 | Subprograme predefinite de prelucrare a șirurilor de caractere. | 4 | S16 | |
| M3 | Șiruri de caractere | 1.3, 1.4 | Implementarea unor algoritmi de prelucrare a șirurilor de caractere. | 4 | S17 | |
| M3 | Șiruri de caractere | 1.4, 2.3 | Utilizarea șirurilor de caractere în modelarea unor situații problemă. | 4 | S18 | R |
| M3 | Structuri de date neomogene (struct/record) | 1.3, 1.4 | Structuri de date neomogene. Utilizarea structurilor de date neomogene în modelarea unor situații problemă. | 4 | S19 | |
| M3 | Structuri de date neomogene (struct/record) | 1.4 | Implementarea unor algoritmi de prelucrare a structurilor neomogene. | 4 | S20 | |
| M3 | Structuri de date neomogene (struct/record) | 1.4, 2.3 | Rezolvarea unor probleme cu caracter practic. | 4 | S21 | R |
| M4 | Liste | 1.1, 1.2 | Reprezentarea grafică a structurilor de tip listă. Operații specifice. | 4 | S22 | |
| M4 | Liste | 1.2, 1.4 | Stiva și coada. Operații specifice. | 4 | S23 | |
| M4 | Liste | 1.2, 1.4 | Aplicații cu implementare statică. | 4 | S24 | |
| M4 | Liste | 1.2, 2.3 | Aplicații cu implementare statică. Identificarea avantajelor utilizării diferitelor metode de structurare a datelor. | 4 | S25 | R |
| M4 | Grafuri orientate și neorientate | 1.5, 1.6 | Terminologie și proprietăți: graf orientat și neorientat, adiacență, incidență, grad. Transpunerea unei probleme din limbaj natural în limbaj de grafuri. | 4 | S26 | |
| M4 | Săptămâna verde | – | Activitate stabilită de unitatea de învățământ: modelarea în limbaj de grafuri a unei rețele de trasee sau de puncte de colectare. | 4 | S27 | SV |
| M4 | Grafuri orientate și neorientate | 1.5, 1.6 | Terminologie și proprietăți: lanț, lanț elementar, drum, drum elementar, ciclu, ciclu elementar, circuit, circuit elementar. | 4 | S28 | |
| M4 | Grafuri orientate și neorientate | 1.5, 1.6 | Terminologie și proprietăți: subgraf, graf parțial, conexitate, tare conexitate, arbore, arbore parțial. | 4 | S29 | |
| M5 | Grafuri orientate și neorientate | 1.2, 1.5 | Reprezentarea în memorie a grafurilor: matrice de adiacență, liste de adiacență, lista muchiilor/arcelor. | 4 | S30 | |
| M5 | Grafuri orientate și neorientate | 1.6, 2.3 | Parcurgerea grafurilor. Aplicații. | 4 | S31 | |
| M5 | Grafuri orientate și neorientate | 1.6, 2.3 | Descrierea unor algoritmi simpli de verificare a unor proprietăți specifice grafurilor. | 4 | S32 | R |
| M5 | Metoda de programare Divide et Impera | 2.1, 2.2 | Prezentare generală. Aplicații. Analiza problemei în scopul identificării metodei de programare adecvate rezolvării problemei. | 4 | S33 | |
| M5 | Metoda de programare Backtracking | 2.1, 2.2 | Prezentare generală. Construirea unor soluții pentru probleme simple care se rezolvă cu ajutorul metodelor de programare. | 4 | S34 | |
| M5 | Metoda de programare Backtracking | 2.2 | Implementarea iterativă sau recursivă a algoritmilor de generare a produsului cartezian, permutărilor, combinărilor, aranjamentelor, submulțimilor unei mulțimi. | 4 | S35 | |
| M5 | Metoda de programare Backtracking. Evaluare finală | 2.3 | Aplicarea creativă a metodelor de programare pentru rezolvarea unor probleme intradisciplinare sau interdisciplinare, sau a unor probleme cu aplicabilitate practică. | 4 | S36 | R |
Legendă: R = activitate din rezerva curriculară (remediere, consolidare, aprofundare, extindere, proiect sau evaluare); SA = Școala altfel; SV = Săptămâna verde.
Avizat, responsabil comisie metodică:
Avizat, director: