Bacalaureat 2026, sesiunea iunie–iulie, varianta 3

1 – b; 2 – c; 3 – b; 4 – b; 5 – c; 6 – b; 7 – d; 8 – a; 9 – b; 10 – c

1. Prin eliminarea unei însușiri, intensiunea scade, iar extensiunea crește (raportul de variație inversă): carte cuprinde mai multe obiecte decât carte de bucate.
2. Concluzia se obține dintr-o singură premisă (inferență imediată), prin conversiunea simplă a lui SiP, care este validă.
3. SaP și SeP sunt universale de calitate diferită: raport de contrarietate.
4. Conversa este „Unele obiecte cu lalele negre sunt tablouri celebre”; predicatul ei logic este tablouri celebre.
5. Criteriul unic este o regulă a clasificării.
6. Termenul este format din număr natural prin determinări, deci compus, și desemnează un obiect, nu o însușire luată separat, deci concret. Variantele c și d amestecă criterii extensionale.
7. Din PaS se obține SiP: termenii își schimbă locul, iar universala devine particulară. Este conversiunea prin accident a lui PaS.
8. Concluzia este propoziția care urmează după „rezultă că”: unii S sunt P.
9. Inferența imediată are o singură premisă și o concluzie.
10. Cuantorul niciun: universală negativă, SeP.

• A și B contradictorii: dreptunghiul universului de discurs este împărțit în două, fără rest.
• C este cuprins în E și în B, deci în partea lui E aflată în B. Rămân obiecte din B în afara lui C (a: A), niciun A nu este C (e: A, deci b: F), iar C este cuprins în E (d: A).
• E se întinde de o parte și de alta a liniei: are obiecte în A, deci unii E nu sunt B (g: A).
• D se încrucișează cu A, deci are obiecte în A (h: A); pentru că nu este cuprins în întregime în A, are obiecte și în B. Obiectele lui D din A nu sunt B (c: A).
• A și B nu au niciun obiect comun (f: A).

Contradictoria schimbă și calitatea, și cantitatea (SaP–SoP). Subcontrara este particulara de calitate opusă (SiP–SoP). Contrara este universala de calitate opusă (SeP–SaP). Supraalterna lui SoP este universala de aceeași calitate, SeP.

~P (non-P) este termenul contradictoriu al predicatului. La obversiune se schimbă calitatea, se păstrează cantitatea și se neagă predicatul. SaP nu se convertește simplu (P ar deveni distribuit în concluzie fără să fie distribuit în premisă), ci numai prin accident.

La X, premisa este „toate speciile de animale protejate de lege sunt pe cale de dispariție”, deci S = specii protejate de lege, P = specii pe cale de dispariție. La Y, premisa este „nicio persoană care nu a căutat piatra filosofală nu este alchimist”, iar concluzia o inversează.

iai-4: întâi universala MaS (se hașurează partea lui M din afara lui S), apoi PiM. Din intersecția lui P cu M rămâne nehașurată numai regiunea aflată și în S, deci X se pune acolo. X este în S și în P: concluzia SiP se citește în desen, modul este valid.

iao-3: întâi MaS, apoi MiP. X ajunge în regiunea comună lui M, S și P. Concluzia SoP cere un X în partea lui S din afara lui P; acolo nu este niciun X, deci modul este nevalid.

MaP: Toate instalațiile care încorporează IA sunt dispozitive care pot realiza sarcini complexe.
SaM: Toate dronele sunt instalații care încorporează IA.
SaP: Toate dronele sunt dispozitive care pot realiza sarcini complexe.

În premisa minoră SaM, termenul mediu este predicatul unei afirmative, deci nedistribuit (1: F). Predicatul concluziei este dispozitive care pot realiza sarcini complexe (2: F). Concluzia este SaP (3: A). Subiectul, drone, este subiect de universală și în premisă, și în concluzie, deci distribuit în ambele (4: A).