Bacalaureat 2026, sesiunea august, varianta 1

1 – a; 2 – c; 3 – c; 4 – a; 5 – a; 6 – b; 7 – c; 8 – a; 9 – c; 10 – c

1. Prin eliminarea unei însușiri, intensiunea scade, iar extensiunea crește (raportul de variație inversă): istorie are în extensiune mai multe obiecte decât istoria filosofiei.
2. Concluzia este obținută dintr-o singură premisă, prin obversiune: SeP → Sa~P, cu triști în locul lui neveseli. Deducția imediată este validă.
3. SeP și SiP au calitate și cantitate diferite: raport de contradicție.
4. Copula este „nu sunt”, iar predicatul logic este mâncate la petreceri.
5. Regula excluderii claselor (opoziția claselor) cere ca clasele să nu aibă elemente comune. Este o regulă a clasificării.
6. Termenul are sens fără raportare la alt termen, deci este absolut. Singular, vag și colectiv sunt caracteristici extensionale.
7. Respinse înseamnă neacceptate. Din SiP (cu ~P) se obține SoP: se schimbă calitatea și se neagă predicatul, deci este o obversiune.
8. Cuantorul fiecare și copula afirmativă: universală afirmativă.
9. SaP și SeP sunt universale de calitate diferită: raport de contrarietate.
10. Cuantorul orice și copula afirmativă: universală afirmativă, SaP.

• A și B epuizează genul lor, desenat ca dreptunghi împărțit în două. E și D sunt contrari cu amândoi, deci se află în afara dreptunghiului, iar C are obiecte numai în partea lui B.
• D este specie a lui C, deci C are obiecte în afara lui D (a: A).
• A nu are niciun obiect comun cu C (b: A, h: F) și niciunul cu E (c: A, g: F).
• D și E sunt contrari (d: F), iar D și B sunt contrari (f: A).
• C se încrucișează cu B, deci B are obiecte în afara lui C (e: F).

Subcontrara este particulara de calitate opusă (SoP–SiP). Subalterna lui SeP este particulara de aceeași calitate, SoP. Supraalterna lui SiP este universala de aceeași calitate, SaP. Contrara este universala de calitate opusă (SaP–SeP).

SeP și SiP se convertesc simplu: în SeP ambii termeni sunt distribuiți, iar în SiP niciunul. La obversiune se schimbă calitatea, cantitatea rămâne aceeași, iar predicatul este înlocuit cu contradictoriul său, ~P.

La X, premisa este „niciun elev care se pregătește pentru bacalaureat nu este neatent la oră”, cu P = neatenți la oră. Concluzia păstrează cantitatea, schimbă calitatea și înlocuiește predicatul cu contradictoriul său, atenți la oră. La Y, premisa este „toate mașinile de spălat rufe sunt utile muncii din gospodărie”, iar concluzia inversează termenii fără să schimbe cantitatea.

eio-4: întâi universala PeM (se hașurează zona comună lui P și M), apoi MiS. Din zona comună lui M și S rămâne nehașurată numai regiunea din afara lui P, deci X se pune acolo. X este în S și în afara lui P: concluzia SoP se citește în desen, modul este valid.

aea-1: MaP hașurează partea lui M din afara lui P, iar SeM hașurează zona comună lui S și M. Concluzia SaP cere hașurată toată partea lui S din afara lui P. Regiunea lui S aflată în afara lui M și a lui P a rămas nehașurată, deci modul este nevalid.

MiP: Unele formații de rock sunt iubite de tinerii matematicieni.
MoS: Unele formații de rock nu sunt cunoscute pe plan internațional.
SoP: Unele formații cunoscute pe plan internațional nu sunt iubite de tinerii matematicieni.

Concluzia este propoziția de după „rezultă că”, deci S = formații cunoscute pe plan internațional, P = iubite de tinerii matematicieni, iar termenul mediu este formații de rock (2: A). În premisa minoră MoS, S este predicatul unei negative, deci distribuit (1: A). Premisa majoră MiP este particulară afirmativă (3: A). În concluzia SoP, P este predicatul unei negative, deci distribuit (4: A).