Bacalaureat 2024, sesiunea specială, varianta 4

1 – b; 2 – c; 3 – b; 4 – c; 5 – c; 6 – d; 7 – b; 8 – a; 9 – a; 10 – d

1. Regula fundamentului cere ca argumentele să fie propoziții adevărate. Varianta c privește procesul de demonstrare, nu fundamentul.
2. Concluzia se obține dintr-o singură premisă, „toate balenele sunt mamifere acvatice”, deci inferența este imediată. Este conversiunea prin accident a lui SaP.
3. Unii medici sunt tineri, alții nu, iar unii tineri sunt medici, alții nu: raport de încrucișare.
4. Subiectul logic este termenul despre care se afirmă ceva, fără cuantor: profesori de filosofie.
5. Asemănările esențiale ale obiectelor din aceeași clasă sunt cerute de regula omogenității.
6. Frate geamăn se înțelege numai prin raportare la o altă persoană, deci relativ. Desemnează persoane, deci concret, nu exprimă lipsa unei însușiri, deci pozitiv, și este format din mai multe cuvinte, deci compus. Variantele a și b folosesc criterii extensionale.
7. Cuantorul unele și copula afirmativă: particulară afirmativă, SiP.
8. Deducția mediată are cel puțin două premise.
9. Prin eliminarea însușirii unic, intensiunea scade, iar extensiunea crește: sens cuprinde mai multe obiecte decât sens unic.
10. Subiectul este un termen singular, iar propoziția singulară se tratează ca universală. Copula este afirmativă: universală afirmativă.

• E este cuprins în intersecția lui A cu B, deci unii A sunt E (c: F). A are obiecte și în afara lui E (g: F).
• C, D și E sunt în opoziție: cercurile lor nu au nicio parte comună. Așadar niciun C nu este E (e: A), niciun D nu este C (f: A, deci d: F), iar toți E sunt în afara lui C (b: A).
• C și D se încrucișează cu A și cu B: unii D sunt B (a: A), unii C sunt A (h: A).

Contradictoria schimbă și calitatea, și cantitatea (SaP–SoP). Subcontrara este particulara de calitate opusă (SiP–SoP). Contrara este universala de calitate opusă (SeP–SaP). Supraalterna lui SoP este universala de aceeași calitate, SeP.

SaP nu se convertește simplu, pentru că P, nedistribuit în premisă, ar deveni distribuit în concluzie. Se convertește numai prin accident, în PiS. În SeP ambii termeni sunt distribuiți, deci conversiunea simplă este validă. La obversiune se schimbă calitatea, se păstrează cantitatea și predicatul este înlocuit cu termenul lui contradictoriu, ~P.

La Y, P este facile, iar dificile are rolul termenului contradictoriu, ~P. Din „unele aplicații matematice sunt facile” se obține, prin schimbarea calității și negarea predicatului, „unele aplicații matematice nu sunt dificile”.

eae-1: MeP hașurează intersecția lui M cu P, iar SaM hașurează partea lui S din afara lui M. Toată intersecția lui S cu P este hașurată: partea din M prin prima premisă, partea din afara lui M prin a doua. Concluzia SeP se citește în desen, deci modul este valid.

eae-3: MeP hașurează intersecția lui M cu P, iar MaS hașurează partea lui M din afara lui S. Regiunea lui S cu P din afara lui M rămâne nehașurată, deci SeP nu se citește în desen. Modul este nevalid.

PeM: Nicio insectă nu este vertebrată.
SaM: Toate reptilele sunt vertebrate.
SeP: Nicio reptilă nu este insectă.

Concluzia urmează după „deci”, iar premisa minoră după „deoarece”. În premisa minoră SaM, termenul mediu este predicatul unei afirmative, deci nedistribuit (1: F). Predicatul concluziei este insecte (2: F). Concluzia este SeP (3: A). Subiectul, reptile, este subiect de universală și în premisă, și în concluzie, deci distribuit în ambele (4: A).