Bacalaureat 2024, sesiunea iunie–iulie, varianta 3

1 – c; 2 – b; 3 – d; 4 – a; 5 – d; 6 – c; 7 – b; 8 – d; 9 – b; 10 – d

1. Regula fundamentului cere ca argumentele să fie propoziții adevărate. Variantele a și d privesc teza, iar varianta b inversează cerința: demonstrarea fundamentului nu trebuie să depindă de teză.
2. Din SeP („niciun om nu este lipsit de greșeli”) se obține PeS: o singură premisă, termenii își schimbă locul, cantitatea rămâne aceeași. Este conversiunea simplă.
3. Toate pisicile birmaneze sunt pisici, iar toate pisicile sunt feline. Felină este gen pentru pisică și pentru pisică birmaneză.
4. Predicatul logic este flori cu miros plăcut. Cuantorul, toate, este scris, iar subiectul logic este flori de măr.
5. Regula completitudinii cere ca fiecare obiect clasificat să intre într-o clasă. Clasele obținute prin aceeași diviziune sunt în opoziție, iar criteriul trebuie să fie unic.
6. Mașină de teren desemnează o mulțime de obiecte, iar însușirea se atribuie fiecăruia dintre ele: termen general, distributiv și nevid.
7. Valid și nevalid sunt aprecierile de corectitudine ale deducției. Tare și slab se spun despre inducție, iar imediat și mediat privesc numărul premiselor.
8. Predicatul logic este termenul atribuit subiectului, fără copulă: concept filosofic.
9. Intensiunea scade de la termenul cu cele mai multe însușiri, elev de clasa a IX-a cu note mari la Logică, argumentare și comunicare, la termenul cu cele mai puține, elev.
10. Cuantorul unii și copula negativă: particulară negativă, SoP.

• A și B contradictorii: dreptunghi împărțit în două. C este supraordonat lor, deci dreptunghiul este cuprins în C (a: A).
• C este cuprins în D, deci și A este cuprins în D: unii A sunt D (g: F). D are obiecte în afara lui A (e: F).
• E este cuprins în D (d: A) și se încrucișează cu C: unii E sunt C (f: A), iar unii C nu sunt E (c: A).
• E este în opoziție cu A și cu B: cercul lui nu atinge dreptunghiul (b: A, h: A).

Contradictoria schimbă și calitatea, și cantitatea (SoP–SaP). Subalterna lui SaP este particulara de aceeași calitate, SiP. Subcontrara este particulara de calitate opusă (SiP–SoP). Contrara este universala de calitate opusă (SeP–SaP).

SaP nu se convertește simplu, pentru că P, nedistribuit în premisă, ar deveni distribuit în concluzie. Se convertește numai prin accident, în PiS. În SeP ambii termeni sunt distribuiți, deci conversiunea simplă este validă. La obversiune se schimbă calitatea, se păstrează cantitatea și predicatul este înlocuit cu termenul lui contradictoriu, ~P.

În SoP este distribuit numai predicatul. Prin schimbarea locului termenilor, S ajunge predicat al unei negative, deci distribuit, deși în premisă nu era distribuit. De aceea SoP nu se convertește.

eio-2: întâi universala PeM (se hașurează intersecția lui P cu M), apoi SiM. Din intersecția lui S cu M rămâne nehașurată numai regiunea din afara lui P, deci X se pune acolo. X este în S și în afara lui P: concluzia SoP se citește în desen, modul este valid.

aaa-3: MaP hașurează partea lui M din afara lui P, iar MaS hașurează partea lui M din afara lui S. Concluzia SaP cere hașurată toată partea lui S din afara lui P. Regiunea lui S din afara lui M și a lui P rămâne nehașurată, deci modul este nevalid.

PaM: Toți oamenii nemulțumiți sunt leneși.
SeM: Niciun elev premiant nu este leneș.
SeP: Niciun elev premiant nu este om nemulțumit.

Premisa majoră conține predicatul concluziei, om nemulțumit, deci este a doua premisă din text. În premisa minoră SeM, termenul mediu este predicatul unei negative, deci distribuit (1: A). Predicatul concluziei este om nemulțumit (2: F). Concluzia este SeP, universală negativă (3: F). Subiectul, elev premiant, este subiect de universală și în premisă, și în concluzie, deci distribuit în ambele (4: A).